Politica

Berceanu, „promovat” de la deltaplane la avioane

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, s-a consultat ieri cu presa pentru a gasi solutii in vederea deslusirii motivelor pentru care dosarul sau a fost trecut la „siguranta nationala”.

Berceanu nu s-a gandit insa macar sa ceara CNSAS sa-si vizioneze dosarul, cu atat mai mult sa depuna diligente oficiale pentru a afla data la care s-a hotarat secretizarea acestuia, desi afirma ca aceasta este curiozitatea lui cea mai mare. „Stiu deja ce e in dosar…(?!)”, a mai spus ministrul transporturilor.

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, se consulta cu presa pentru a gasi solutii de a afla exact motivele pentru care dosarul sau a fost trecut la „siguranta nationala”. Berceanu nu s-a gandit insa macar sa ceara CNSAS sa-si vizioneze dosarul, cu atat mai mult sa depuna diligente oficiale pentru a afla data la care s-a hotarat secretizarea acestuia, desi afirma ca aceasta este curiozitatea lui cea mai mare. Altfel, a dat declaratii de a consumat „doua paste de pix” despre deltaplanul pe care voia sa-l construiasca in 1989.

Radu Berceanu nu s-a ostenit sa se prezinte la CNSAS pentru a-si vedea dosarul. El spune ca n-a fost curios. „Stiu ce contine…(?!) Adica, nu am cum sa-l stiu pe tot, probabil ca sunt si notele care s-au dat despre mine in acei ani, nu numai declaratiile pe care a trebuit sa le dau eu, atunci cand am fost luat de la intreprindere, in plina zi si anchetat cinci zile”, a spus actualul ministru al transporturilor. Singurele curiozitati ale democratului – pentru a doua oara ministru, in ultimii 17 ani – sunt legate de momentul si motivele pentru care SRI a purces la secretizarea dosarului sau.

„Preocuparea mea majora este felul in care s-a ajuns la situatia asta”, a spus ieri intr-o intalnire cu ziaristii pe care a organizat-o la minister. „Sunt dosare amestecate, bagate toate la „siguranta nationala”, al meu de exemplu, fara motiv”, afirma Berceanu. Si asta, chiar daca n-a vazut dosarul! „Am informatii ca acest dosar a fost pus la siguranta nationala in 1998, atunci cand eram ministru, nu in opozitie. Nu stiu daca aceste informatii sunt corecte, am primit informatii si ca s-ar fi hotarat secretizarea dosarului la inceputul anilor ’90”. Radu Berceanu crede ca, daca scoaterea dosarului sau de la Securitate a fost scos din circuitul firesc in 1998, atunci cel care a decis acest lucru este seful SRI de atunci, Costin Georgescu sau singurul care ii putea da ordine acestuia: Emil Constantinescu, pe vremea cand era presedintele tarii.

Ministrul timid

Radu Berceanu intreba ieri ziaristii cum ar putea primi informatii exacte privitoare la data si motivul pentru care a fost secretizat dosarul sau, fara sa se gandeasca vreo clipa ca fostul sau coleg de partid, actualmente sef al statului, Traian Basescu, poate afla foarte usor ceea ce vrea ministrul Berceanu sa afle. Acesta, insa, s-a aratat destul de timid la ideea de a-l ruga pe fostul sau sef de partid sa-i faca favoarea de a-l informa. Abia dupa ce ziaristii au insistat pe vizionarea dosarului s-a gandit si ministrul transporturilor ca ar putea cere, totusi, de la CNSAS, sa faca copii ale dosarului sau. Probabil saptamana viitoare, aceasta s-a terminat deja. Pana atunci, insa, Berceanu este liber sa faca supozitii si asta si face – cei care au decis secretizarea unor dosare ar fi facut-o cu scopul de a avea material pentru santajarea persoanelor, in momentul in care acestea s-ar afla pe functii importante in statul roman. El neaga insa categoric faptul ca ar fi incercat cineva, vreodata, sa faca vreun fel de presiune asupra lui pe tema dosarului lui de la Securitate.

„Atentat” la siguranta nationala
Radu Berceanu a fost urmarit, arestat si perchezitionat in urma unei discutii (cu tatal sau, fost pilot în timpul razboiului), privitoare la ideea de a construi un deltaplan. Radu Berceanu sustine ca Securitatea a vrut sa stie de la el doua lucruri: daca dorea sa fuga din tara cu deltaplanul pe care îl construia singur la parintii sai în Râmnicu Vâlcea si daca a sustras unele documente considerate secrete de fosta Securitate.

CNSAS vrea sa stopeze scurgerile de informatii din cadrul institutiei

Dezvaluirile din presa si asaltul speculatiilor legate de politicienii care au colaborat sau nu cu Securitatea au ajuns sa dea batai de cap membrilor CNSAS. Ieri, reprezentantul UDMR in Colegiu, Ladislau Csendes, a cerut oficial CNSAS sa demareze o ancheta pentru a stopa scurgerile de informatii si sanctionatrea celor vinovati. In caz contrar, exista riscul unui blocaj al activitatii CNSAS.

Ladislau Csendes crede ca situatia de la CNSAS trebuie urgent lamurita, pentru a nu afecta verificarile dosarelor aflate pe masa Consiliului. El a precizat ca a cerut de mai multe ori sa fie luate masuri de prevenire a scurgerilor de informatii de la CNSAS, dar a fost pus la punct de anumiti colegi. Si purtatorul de cuvant al Colegiului, Cazimir Ionescu, a precizat ca situatia a devenit deosebit de grava si ca trebuie demarata o ancheta, lista celor 29 avand caracter de document secret cu regim special.

CNSAS nu confirma, dar verifica

De altfel, Cazimir Ionescu nu a confirmat lista dar a precizat ca legea interzice eventuale dezvaluiri ale dosarelor aflate pe rol. El a spus ca cele 29 de dosare vor fi verificate de CNSAS în regim de urgenta, pentru ca in urmatoarele doua saptamani sa fie anuntate si deciziile privind eventuala colaborare a unor politicieni cu Securitatea.

PD anunta excluderi din partid

Democratii au de gand sa-si sanctioneze drastic demnitarii care vor fi dovediti ca au colaborat cu securitatea. Presedintele PD Emil Boc a anuntat ca democratii care au facut politie politica isi vor pierde functiile publice detinute si vor fi exclusi din partid. Boc a aratat ca orice masuri sanctionatorii vor fi aplicate dupa verdictul CNSAS si dupa pronuntarea organelor de judecata.

PNL se abtine, deocamdata…

Liberalii nu vor sa comenteze informatiile referitoare la membrii PNL care au colaborat cu Securitatea. Secretarul general al partidului,Dan Motreanu spune ca PNL asteapta verdictul CNSAS privind lista celor 156 de liberali pentru care s-au cerut reverificari. „Nu vom aplica unitati de masura diferite pentru unii sau pentru altii”, a precizat Motreanu.
Liberalii se arata destul de ingaduitori cu colega lor, Mona Musca. Ea a recunoscut ca a colaborat cu securitatea sub numele de cod Dana, semnand un angajament in martie 77. Dan Motreanu a declarat: „Sper ca Mona Musca sa ramana cu imaginea a ceea ce a facut in ultimii 16 ani, si nu pentru ce a facut inainte de 1989”.

29 de parlamentari cu dosare la Secu

Pe lista celor 29 de dosare ale politicienilor trimise de SRI la CNSAS, figureaza 10 dosare de retea si 19 de urmarire informativa. Dosarele de urmarit sunt ale celor filati de fosta Securitate, iar cele de retea sunt ale colaboratorilor, respectiv ale celor care semnau angajamente si note informative.
Dosare de retea au Mona Musca (deputat PNL), Gyorgy Frunda (senator UDMR), Cristian Radulescu (deputat PD), Sogor Csaba (senator UDMR), Liviu Câmpeanu (deputat PNL), Radu Terinte (senator PC), Gheorghe Dragomir (deputat PNL), Ion Mocioalca (deputat PSD), Dan Constantin Mocanescu (deputat independent, demisionat din PRM), Gheorghe Firczak (deputat minoritatea ruteana.
Dosar de urmarire au: Verestoy Attila (senator UDMR), Adrian Nastase (deputat PSD), Marko Bela (senator UDMR), Puiu Hasotti (senator PNL), Gyorgy Frunda (senator UDMR), Radu Berceanu (senator PD), Mihail Popescu (senator PSD), Dragos Ujeniuc (deputat PNL), Sotiris Fotopolos (deputat, minoritatea elena), Mircea Cosea (deputat PNL), Marian-Jean Marinescu (deputat PD), Aurel Vainer (deputat, minoritatea evreiasca), Oana Manolescu (deputat, minoritatea albaneza), Kelemen Hunor (deputat UDMR), Vladimir Mircea Fârsirotu (deputat PRM), Mihaita Calimente (deputat PNL), Kelemen Attila (deputat UDMR), Toro Tibor (deputat UDMR), Becsek-Garda Kálmán (deputat UDMR). La acestea s-ar mai adauga un alt dosar de retea al senatorului PSD Rodica Stanoiu.

Se lasa cu procese penale

La preluarea mandatului, parlamentarii au dat declaratii pe propria raspundere ca nu au colaborat cu Securitatea. In cazul in care verdictul CNSAS demonstreaza contrariul, alesii risca sa fie trasi la raspundere penala pentru fals in declaratii.

Frunda: Votul electoratului, singura sanctiune

Gyorgy Frunda, senatorul UDMR care figureaza si cu dosar de urmarire si de retea, spune ca singura sanctiune pentru alesii care au mintit este votul electoratului, nu vreo raspundere penala. El crede ca in spatele „isteriei” cu Securitatea stau servicii care calculeaza atacul si ca se urmareste eliminarea liderilor UDMR din politica. Frunda dezminte ca ar fi avut vreo colaborarea cu fosta Securitate, ci spune ca e doar o victima a acesteia, fiind chemat de vreo trei ori la Securitate.
„Am scris o declaratie ca refuz colaborarea si, la presiune, o alta in care declar ca nu voi face publica aceasta incercare de racolare. Inainte de ’90, m-am deplasat in Sua si Europa de Vest si am scris declaratii ca nimeni nu s-a interesat de Romania”, a sustinut liderul UDMR.

Dezmintiri pe banda rulanta

Reprezentantul minoritatii rutene, Gheorghe Firtzak, spune ca nici o secunda nu a facut politie politica. Senatorul UDMR, Sogor Csaba declara ca a fost anchetat de trei ori de Securitate si de trei ori a dat declaratii ca împreuna cu pastorul Laszlo Tokes nu a facut nimic împotriva sigurantei nationale. Senatorul PC Radu Terinte sustine ca informatiile referitoare la trecutul sau nu sunt reale, dar ca în 1986 a fost chestionat de un ofiter de securitate, cu privire la mai multi studenti arabi. Deputatul PNL Liviu Câmpanu a venit ieri la CNSAS pentru a-si vedea dosarul si a precizat ca a refuzat cele doua tentative in 89, de a fi racolat. Liberalul Gheorghe Dragomir spune ca nu a avut nici o legatura cu Securitatea, in afara faptului ca si-a facut stagiul militar la o unitate a acesteia. Deputatul Aurel Vainer (minoritatea evreiasca) considera ca era normal sa fie urmarit pentru ca avea rude in strainatate. Deputatul PSD Ion Mocioalca spune ca prezenta sa pe lista CNSAS este o eroare, un accident. Marian-Jean Marinescu, deputat PD, nu stie daca se duce la CNSAS pentru a-si vedea dosarul de urmarit. Liberalul Mircea Cosea stia inca din 90 ca are dosar de urmarire si vrea sa-l publice daca nu-i afecteaza viata personala.