Crematoriile „STRICT SECRET”

Noi, cu brate de otel, vom culege musetel! Desecretizarea dosarelor Securitatii nu va mai putea fi realizata, in intregime, niciodata. Dupa 1989, serviciile secrete au derulat operatiuni sistematice de distrugere a unor dosare de retea informativa, dar si de urmarire in care se puteau regasi nume grele ale vietii politice romånesti. Stergerea urmelor s-a facut prin incinerarea de documente „strict secret” in mai multe etape si a debutat chiar in decembrie ’89

S-altadata, s-altadata, o s-o facem si mai lata! 35 de dosare „sursa fost PCR”, printre care se regasea si cel al lui Razvan Theodorescu, precum si 79 de dosare de informator au pierit in flacarile din incintele unitatilor de Securitate. Exista rapoarte ale SRI-Divizia A care atesta aceste distrugeri. Asa s-a dus o data pentru totdeauna si dosarul lui Dumitru Mazilu, de aceasta operatiune ocupåndu-se un anume capitan Dan Vlad de la Directia a III-a DSS

Sa nu uitam nicicând sa iubim trandafirii! Alte dosare au ars la Fabrica de confectii si hårtie de la Scaieni. Unele au fost recuperate si predate colonelului Mihai Stan din SRI. Materiale compromitatoare au fost mistuite de foc si la sediul Directiei a V-a, la Biblioteca Nationala, la Politia Capitalei, in Mineriada din 13-15 iunie ’90 si la Academia „Stefan Gheorghiu”. Securitatea si-a facut datoria, cu girul tripletei Iliescu-Roman-Magureanu

(A. Anghelescu/A. Tiganila)

UDMR Covasna, pe Drumuri si Poduri

Afaceristii din UDMR s-au gândit ca a venit timpul sa mai ciupeasca ceva din patrimoniul public si sa-l treaca, printr-o privatizare frauduloasa, in zestrea vreunui om de afaceri cu carnet de uniune. SC Drumuri si Poduri este programata sa treaca din proprietatea publica in cea privata. Si poate ca acesta „privatizare” ar fi avut loc departe de ochii lumii daca Sindicatul si doi directori de la Drumuri si poduri nu ar fi facut numeroase sesizari pentru a stopa acest jaf practicat de ani buni de udemeristii in aceasta zona. Presedintele Consiliului Judetean (CJ) cât si prefectul judetului Covasna incearca sa aplaneze situatia, luându-le apararea celor incriminati.

Sindicatele acuza incompatibilitati si ilegalitati

Sindicatul si Asociatia Drumarilor covasneni a adresat o sesizare conducerii Consiliului Judetean Covasna prin care aduce acuzatii grave „oligarhiei” din jurul Societatii Judetene de Drumuri si Poduri si cere verificarea abuzurilor si ilegalitatilor pe care le-ar fi comis persoanele aflate la cârma institutiei. Printre altele, directorul general al societatii Kicsi Jozsef si patru membri ai Consiliului de administratie sunt acuzati ca s-ar afla in situatie de incompatibilitate si conflict de interese, fiind actionari directi sau indirecti la firme concurente. De asemenea, cazul domnului Nagy Ludovic, care este presedintele AGA si membru al Consiliului de administratie, este catalogat de reclamanti pe cât de „grosolan” pe atât de „tragi-comic”, deoarece, in aceasta dubla ipostaza persoana in cauza a fost nevoita „sa se autoexamineze, sa se declare admisa, sa-si traseze sarcini, sa se verifice, sa se premieze si eventual sa se sanctioneze”, fiind remunerata in tot acest timp cu doua indemnizatii consistente. Reclamatia este semnata si de doi directori ai institutiei, Virgil Braescu si Varga Francisc, care au cerut, alaturi de sindicat, verificarea incompatibilitatilor, a declaratiilor de interese date pe proprie raspundere si pedepsirea celor care s-au facut vinovati de incalcarea legii. Reclamatia vine in contextul iminentei privatizari a Societatii de Drumui si Poduri Covasna, motiv pentru care semnatarii au cerut oprirea oricarui demers de evaluare, divizare si diminuare a patrimoniului, sustinând ca „grupul de oligarhi locali” urmareste o „privatizare trucata”.

Acuzatii se disculpa
Directorul societatii de Drumuri si poduri Covasna, Kicsi Jozsef sustine ca invinuirile aduse in cazul sau nu sunt reale si considera ca si acuzatiile la adresa celorlalte persoane incriminate sunt niste minciuni. Acesta a mai adaugat ca, dupa parerea sa, sindicatul este manipulat de directorii Virgil Braescu si Varga Francisc, si sustine ca cei 146 de angajati ai societatii nu au motive sa se teama ca isi vor pierde locurile de munca dupa privatizare, dimpotriva, li s-a promis o majorare salariala de 23%. Cu toate acestea recunoaste ca e actionar majoritar la o firma de imbuteliat ape minerale, SC Favorit SRL, insa spune ca firma nu are absolut nimic de-a face cu SC Drumuri si Poduri. Totusi la insistenta noastra isi „aduce aminte” ca aceasta societate este actionar, cu 50%, in SC TRO-FA SA, firma care are si in prezent contracte comerciale cu SC Drumuri si Poduri SA Covasna. Interesant ca desi a fost pus in fata evidentei, Kicsi Jozsef continua sa sustina faptul ca nu are o problema de incombatibilitate.

Un alt acuzat, in persoana lui Tarton Laszlo, considera ca acuzatiile aduse sunt doar minciuni. Acesta recunoaste cu nonsalanta ca este angajat, cu jumatate de norma, la o firma concurenta, pentru care in toamna anului trecut a inchiriat doua utilaje pentru a reface drumul judetean din comuna Arcus, acolo unde era si consilier local din partea UDMR. Interesant este faptul ca suma de 90 de milioane de lei vechi, datorata celor de la Drumuri si Poduri pentru inchiriere, a fost platita doar zilele acestea, dupa izbucnirea scandalului.

Presedintele CJ si prefectul se implica in aplanarea conflictului
Presedintele Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos a declarat ca le va cere celor acuzati sa-si formuleze oficial punctul de vedere in termen de 48 de ore si a numit o comisie de consilieri pentru a face investigatii in acest caz. Pâna la clarificarea situatiei, Consiliul Judetean a amânat orice decizie legata de privatizarea acestei societati aflate in subordinea sa.

La rândul sau prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin incearca sa medieze conflictul iscat intre sindicatul si conducerea Societatii de Drumuri si Poduri. Prefectul Gyorgy Ervin a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ca a primit o petitie din partea sindicatului care acuza ilegalitati comise de directorul general si patru membri ai Consiliului de administratie. Gyorgy Ervin e de parere ca multe dintre acuzatiile aduse nu „stau in picioare” si crede ca din toata povestea va iesi un „balamuc mare”. Prefectul sustine, asemenea conducerii Consiliului Judetean Covasna, necesitatea privatizarii acestei societati, aratând ca in starea actuala nu are nici o sansa de supravietuire. In opinia sa, societatea are nevoie de un investitor serios si un management performant.

Dedicatie. O grefierA l-a ajutat pe Constanda sA cAStige parcul Bordei

Ziarul „Gardianul” a intrat in posesia unor date care ridica semne de intrebare cu privire la modul in care au fost solutionate anumite dosare aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Unele dintre aceste dosare reprezinta actiuni judecatoresti intentate de personaje importante si care au miza mare, evident, de natura financiara.Redactorii nostri au identificat aproximativ sapte dosare aflate in aceasta situatie. Pentru exemplificare, vom prezenta mai amanuntit numai unul dintre acestea, atåt datorita notorietatii uneia dintre partile aflate in litigiu, cåt si a „mizei”.

In fapt, problema existenta la instanta mentionata este legata de sistemul de distribuire a dosarelor catre completele de judecata. Neregulile existente nu sunt, in sine, o proba a existentei unor fraude, dar ridica semne clare de intrebare cu privire la posibilitatea existentei unui astfel de fenomen. Astfel, in data de 2 martie 2007, peste 20 de dosare au fost inaintate Curtii de Apel Bucuresti, mai exact Sectiei a VIII-a de Contencios Administrativ. Conform regulamentelor existente, acestea trebuiau inregistrate in aceeasi zi. Sigur, situatia din „teren” difera mult de ceea ce regulamentele stipuleaza in mod strict aceasta obligativitate. Inregistrarea dosarelor este deseori amanata, de cele mai multe ori din cauza imposibilitatii grefierilor registratori de a face fata volumului mare de munca sau din cauza faptului ca dosarele ajung aproape de sfarsitul programului. Patru dintre aceste dosare au fost inregistrate in evidenta informatica a Sectiei VIII trei zile mai tarziu, iar trei dintre acestea au ramas „la sertar” exact doua saptamani. Unul dintre acestea este dosarul cu numarul 48908/3/2005. In ziua in care a fost inregistrat (16.03.2007), acest dosar a fost repartizat aleatoriu, prin programul Ecris (versiunea 3), Completului 1 de judecata.

Repartizarea aleatorie
Repartizarea aleatorie a dosarelor catre completele de judecata este realizata informatic, cu ajutorul computerului si al programului Ecris, pentru a inlatura orice suspiciune legata de „directionarea” unui dosar catre un anumit complet de judecata. Numai ca algoritmul utilizat pentru stabilirea completului care va judeca o anumita cauza foloseste anumite constante in departajarea completelor: intervale de timp, numar de dosare alocate fiecarui complet.Revenind la „corpul delict” al prezentelor randuri, precizam faptul ca dosarul 48908/3/2005 are ca obiect cererea omului de afaceri Costica Constanda de aprobare a PUZ, prin care sa i se permita acestuia demararea unor proiecte imobiliare pe doua suprafete de teren aflate in proprietatea sa: cel din strada Turgheniev nr. 11-15 si cel din Bulevardul Aviatorilor nr. 110 – 112. Cele doua terenuri insumeaza 3,3 hectare si sunt cunoscute bucurestenilor sub numele de Parcul Bordei. Dosarul se afla in faza de recurs. Inainte de aceasta, circuitul acestei clauze fusese urmatorul: in 2005, Tribunalul Bucuresti ii daduse o sentinta favorabila lui Constanda. Aceasta fusese atacata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti la Curtea de Apel, care, la sfarsitul aceluiasi an, a admis recursul. In decembrie 2006, Tribunalul Bucuresti, unde dosarul fusese trimis spre rejudecare, dupa casarea sentintei anterioare, respinge inca o data cererea lui Constanda, care din nou ataca cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti, unde in consecinta trebuia trimis dosarul. Acesta s-a „pierdut” pe drum vreme de doua luni, perioada scursa intre momentul declararii recursului (03.01.2007) si cel in care dosarul a ajuns la Curtea de Apel (02.03.2007).

Extragerea completului „cåstigator”

Asa cum ziarul „Gardianul” a consemnat la vremea respectiva, Curtea de Apel Bucuresti i-a dat castig de cauza lui Constanda, permitandu-i sa construiasca in parcul Bordei. Completul care a pronuntat aceasta decizie era format din judecatorii Camelia Spranceana (presedinte), Horatiu Patrascu si Gheorghe Grecu. In ceea ce o priveste pe Camelia Spranceana, ea este fosta sotie a interlopului craiovean Samir Spranceana, acuzat de procurorii DIICOT de rambursare ilegala de TVA, in valoare de aproximativ 700 de miliarde lei vechi. In ceea ce priveste acest complet de judecata, este tocmai cel care a fost „tras din caciula” de catre sistemul Ecris, dupa ce dosarul a fost tinut doua saptamani in sertar, fara a fi introdus in baza de date electronica a Curtii de Apel Bucuresti. Modificarea tipului de termen de judecata alocata acestui dosar (48908/3/2005) prin introducerea la un anumit moment a acestuia in baza de date nu a fost precedata de o tentativa de introducere nereusita, care ar fi putut justifica intarzierea mentionata.

Mai mult decat atat, in data de 16 martie 2007, cand dosarul a fost inregistrat in vederea „repartizarii aleatorii”, grefierul desemnat sa efectueze aceasta operatiune a modificat si tipul de termen ce se aloca pentru genul de cauza pe care o avea dosarul 48908/3/2005, de la un interval de 21-30 zile (specific recursurilor) la 16-33 zile (specific cauzelor aflate in judecata pe fond). Reamintim faptul ca o astfel de operatiune nu se justifica printr-o tentativa esuata de repartizare. Modificarea mentionata a avut ca efect repartizarea dosarului de recurs cu numarul 48908/3/2005, alaturi de alte 12 dosare reprezentand fonduri.

Daca s-ar fi respectat intervalul de timp ce se introduce in program pentru recursuri (21 -30 zile), acesta ar fi expirat intr-o duminica, in data de 15.04.2007, data pana la care ar fi putut fi acordat termen de judecata. Marirea acestui interval cu trei zile (chiar acceptand ideea ca sedintele de judecata pentru recursuri erau acoperite la maxim cu dosare) a facut ca perioada in care putea fi acordat termen de judecata acestui dosar sa fie cuprinsa intre 16 si 18 aprilie 2007. Pentru acest interval era programat un singur complet de judecata. Dosarul s-a judecat la aceasta data.

Folosirea in mod discretionar al programului de catre grefierul registrator este posibila pe fondul inexistentei unor reglementari privind conditiile in care se poate interveni asupra parametrilor ce determina repartizarea aleatorie. Sunt situatii in care procesul de repartizare se blocheaza din motive obiective. Intr-o astfel de situatie, de exemplu, interventia asupra parametrilor s-a facut in baza unui ordin verbal din partea conducatorului de sectie, neexistand nici o dovada scrisa in acest sens.

Epilogul intregii povesti
Consiliul Superior al Magistraturii a efectuat un control la Curtea de Apel Bucuresti, constatand toate aceste nereguli. De altfel, inspectorii judiciari ai CSM au constatat ca „la nivelul Sectiei a VIII-a a Curtii de Apel Bucuresti (…) se procedeaza la modificarea tipului de termen alocat obiectului fiecarui dosar in parte, ceea ce reprezinta inconvenientele mai sus aratate, putandu-se ajunge inclusiv la determinarea completului caruia ii va fi repartizata cauza”. Aceeasi inspectie a mentionat in nota intocmita la finalul cercetarilor ca „se impune eliminarea dreptului utilizatorului de acces la interfetele care permit modificarea parametrilor de repartizare aleatorie a unui dosar”. O alta ciudatenie existenta in acest dosar este felul in care a fost inlocuit unul dintre membrii completului de judecata. In urma cererii de abtinere formulate de judecatorul „titular”, Rodica Voicu, presedintele sectiei a desemnat cine il va inlocui pe acesta din lista de judecatori de „rezerva”. Inspectia CSM a precizat faptul ca, figurand in lista, desemnarea de catre presedintele sectiei a judecatorului care a judecat dosarul nu este in mod necesar o ilegalitate, dar a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa adopte o hotarare care sa specifice in mod clar regula in baza careia se stabilesc judecatorii care urmeaza sa isi inlocuiasca colegii absenti.

Una peste alta, dosarul 48908/3/2005 si-a continuat parcursul in instanta fara ca toate aceste nereguli sa fi facut „valuri”, cu toate ca ele erau cunoscute atat conducerii Curtii de Apel Bucuresti, cat si CSM. Presedintele Sectiei a VIII-a, judecatoarea Leti Georgeta, s-a pensionat in octombrie 2007. Grefierul registrator, Cristian Pavel, s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Iar dosarul 48908/3/2005, devenit acum 4923/2/2007, isi urmeaza cursul nestingherit, pronuntarea instantei urmand sa decida soarta uneia dintre ultimele zone verzi ale Bucurestiului, parcul Bordei.

MINCIUNA PE NIL

Brânza buna… Ziarul nostru se afla in posesia unui document inedit, un fax trimis de la sediul firmei lui Moustafa Tartousi, armatorul navei „Iman T”, despre care se crede ca a fost folosita de Omar Hayssam pentru a fugi din Romånia. Din textul redactat in araba rezulta ca Tartousi s-a ocupat de gasirea unei persoane de contact pentru Hayssam la Alexandria, care trebuia sa se ocupe de „formalitati” si sa trimita in Romånia acte referitoare la rapirea jurnalistilor in Irak

…in burduf de câine. Textul ne-a parvenit si in limba engleza, ceea ce ne-a ajutat sa il intelegem, dar originalul in araba l-am aratat unui specialist in limbi orientale. El ne-a spus ca scrisoarea este plina de greseli, care nu puteau fi facute de un vorbitor de araba. De exemplu, numele lui Hayssam nu este scris corect, sau numele unei firme este intrerupt de alte cuvinte. Totul pare a fi un text scris in engleza si tradus apoi printr-un program de calculator. Adica e vorba de o facatura

Lovitura ratata. Diversiunea nu isi are rostul pentru ca exista deja destule probe care atesta ca, la 30 iunie, Omar s-a imbarcat pe „Iman T”. Egiptenii au stråns trei marturii ca sirianul s-a aflat la bordul navei. Marturiile au fost reluate in Romånia dupa 1 august, cånd „Iman T” a revenit in tara. A fost expertizat un mesaj atribuit lui Hayssam, trimis de pe o cartela ce nu putea fi folosita decåt din Egipt. De aici, Hayssam a ajuns in Siria, unde martori l-au vazut in Hims, oras unde are rude

Este suspecta sarguinta de a produce probe ca Omar Hayssam a fugit din Romania la bordul navei „Iman T”. Mai ales ca nu mai era nevoie de ele, existand la dosar destule informatii care sa conduca la aceasta concluzie. Inainte de a spune ce este suspect in acest nou element aparut, trebuie mentionate din nou probele care au condus la ideea ca Hayssam s-a aflat, in noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, la bordul acestei nave, tocmai pentru a arata ca nu mai era nevoie de alte probe. Acum, esential este de a-l localiza pe Omar, de a se cauta cai pentru prinderea si aducerea sa in tara, amanuntele fugii sunt mai putin importante, ele interesandu-i mai mult pe anchetatori, decat pe omul simplu sau pe aceia care simt in acest caz un posibil capital de imagine.

Omar Hayssam a plecat la 30 iunie. Prima diversiune apare dupa 20 iulie, cand la Parchetul General este audiata Violeta Petcu. Aici trebuie spus ca ea este avocata si ca traieste de mai multi ani cu Omar Hayssam, chiar daca acesta este casatorit cu Adela Omar. Sirianul are si un copil cu Violeta, micuta Sara, nascuta inainte ca tatal sau sa aiba probleme cu justitia din Romania.

Audiata de anchetatori (dosarul initial de disparitie a fost facut de un asa-zis Grup Operativ de Lucru de la IGPR), femeia a spus ca Hayssam a petrecut acasa weekendul 1-2 iulie, el plecand abia pe 3 iulie. Acum e destul de clar ca femeia a incercat sa deruteze asupra momentului real al plecarii. Se stie ca Omar Hayssam a comunicat mult cu rudele si prietenii din tara prin SMS-uri. Din acestea rezulta ca isi doreste foarte mult sa ii ia in strainatate pe toti copiii sai, si pe cei facuti cu Adela, si pe Sara, dar si pe cele doua femei. Asa privita, masura de a le interzice celor doi baieti sa plece pare si mai buna din punct de vedere operativ, pentru ca il sileste pe Omar sa reactioneze si, mai ales, sa greseasca.

Alexandria

Nava „Iman T” a ajuns in portul egiptean Alexandria. La cererea autoritatilor din Romania, egiptenii au facut o ancheta in cursul careia s-au strans trei marturii potrivit carora Omar Hayssam s-a aflat la bordul navei. Mai mult, de pe cartele egiptene s-au transmis SMS-uri in tara. Mesajele au fost expertizate si a rezultat ca au fost transmise chiar din aceasta tara.
Inca un amanunt, in Alexandria, se pare ca Omar Haysssam a locuit la un hotel, lucru ce urmeaza a fi verificat.
Pe 1 august, „Iman T” a ajuns din nou in Portul Constanta, audierile fiind repetate. De data aceasta, marturiile au devenit probe care au dus la punerea sub invinuire a lui Moustafa Tartousi si la arestarea navei in Dana 9 a portului. Acum, avocatii lui Tartousi cer ridicarea sechestrului, dar, la momentul oportun, apare faxul pe care il vedeti astazi. Coincidenta? Si inca un element, Hayssam e liber si circula prin Orientul Mijlociu si brusc apar avocati americani care isi aduc aminte ca Mohammad Munaf este inchis de peste un si ca ii sunt incalcate drepturile! A aparut o finantare a celor doi arabi implicati in rapire? A ajuns Hayssam la niste bani si si-a amintit de „fratele” sau arestat la Abu Ghraib? Nu este exclus!

Fata morgana

Probele stranse pana acum demonstreaza ca Omar Hayssam a circulat mult prin Orient si, mai ales, ca el are de transmis mesaje celor care-l cauta. Multe din SMS-urile trimise de el sunt perdele de fum pentru anchetatori. De exemplu, este unul in care spune ca a plecat din tara pe la Targu Mures. In altul spune ca face in Siria tratament cu citostatice sau ca pleaca in alta tara sa se trateze. Intre timp, apar semne ale trecerii sale prin diverse locuri. Astfel, exista martori oculari ai trecerii sale prin Hims (Humus) orasul sirian unde are rude si un salon de jocuri de noroc. Imediat dupa trecerea pe aici, s-a miscat mai lejer. A gasit ceva bani?
A ajuns sigur in Liban, dar romanii nu stiu sigur daca el s-a intalnit cu Ristea Priboi, despre care SIE crede ca se afla tot in aceasta tara. Israelul a fost doar traversat de Hayssam. Toate aceste drumuri au fost presarate de petarde de fum lansate in tara. Mesaje si o convorbire facute neglijent, tocmai pentru a fi interceptate. Dupa aparitia lor incepe munca de verificare a continutului lor.

Faxul

Revenim acum la faxul despre care spuneam ca nu mai era necesara aparitia lui. El contine doua informatii utile pentru cautarea lui Hayssam: la Alexandria a fost asteptat si „s-au rezolvat formalitati” si cea care este cea mai scoasa in evidenta, Tartousi stia de aceasta fuga, mai mult, a si platit pentru ea. Dar este faxul real? Daca da, serviciile romanesti au o problema si mai mare decat pana acum, pentru ca exista „urme” scrise ale pregatirii fugii.
Inca un element, plata se face, conform textului, pe 10 iulie. A doua zi apare primul SMS primit de fratele lui Omar, Mouckles, mesaj de care politia afla abia pe 20 iulie!

( Lidia Popeanga , Al. Racoviceanu )

Iman T – „pamânt” românesc

Nava cu care se presupune ca a fugit Omar Hayssam din Romania, Iman T a apartinut, candva, flotei romanesti. Vasul, de tip cargou, a fost fabricat, in anul 1978, in Santierul Naval Drobeta Turnu-Severin si a purtat numele „Tusnad”. Ulterior, nava a fost preluata de catre Compania Nationala Navrom SA. De aici, a fost preluata prin contract de vânzare-cumparare de catre societatea Askila Shipping LTD SRL, apartinând sirianului Mustafa Tartousi. I-a dat numele de Mona. Acum a ajuns sa se numeasca Iman T dupa numele ficei sale. Acelasi Tartousi care sustine ca societatea se numeste Askila Shipping SRL si nu Askila Shipping LTD.

O scrisoare pe atât de suspecta, pe atât de incendiara l-ar lega pe Hayssam de Tartousi

Un document care, daca se dovedeste a fi real, ar arata clar ca Omar Hayssam a fugit din Romania, la bordul navei Iman T a sosit ieri la redactie. Documentul cu pricina poarta stampila firmei Askila Shipping LTD Constanta. In acest document se face referire la Hayssam Omar care ar fi plecat spre Alexandria – Egipt la bordul navei Iman T. Scrisoarea este incendiara, insa nu contine elementele de autenticitate obligatorii precum: numarul de fax de unde a fost transmisa, semnatura, data si numar de inregistrare. Documentul este redactat in doua limbi: in araba si in engleza. De mentionat ca doar varianta in limba engleza poarta stampila firmei lui Askila Shipping LTD Constanta.

Documentul, care a fost tradus din limba araba in limba engleza, pe care ulterior l-am tradus noi in limba româna, exact in forma in care a fost redactat, il prezentam mai jos, in exclusivitate:

„Buna ziua,
Prin aceasta hârtie va transmitem ca Dl. Hayssam Omar va sosi in portul Alexandria pe data de 05.07.2006, cu vasul IMAN T. Va rugam sa va asigurati de bunul mers al formalitatilor si tot ajutorul de care este nevoie. Persoana mentionata mai sus este Hayssam Omar si este responsabil pentru securitatea lui IMAN T. Dl. Hayssam va va contacta cât de curând posibil referitor la Tartousi Mustafa. Banii vor fi transferati in contul nr: XXXXXXXXXXXXXX in data de 10.07.2006. Va rugam sa va confirmati locatia pentru Hayssam Omar la tel +40-241-611.XXX.
La revedere,
Mustafa Tartousi.
De asemenea, vreau sa ne aduceti ziarele voastre cu referiri la cei trei jurnalisti eliberati din Irak. Ne vom revedea curând, acum am câteva probleme de rezolvat in Romania, apoi ma intorc la Alexandria.”


Argumente pro si contra autenticitatii scrisorii

Atât forma, cât si continutul acestei corespondentei interne ce se presupune a apartine firmei lui Mustafa Tartousi ridica unele semne de intrebare. Primul lucru care ne-a atras atentia este lipsa stampilei de pe exemplarul redactat in limba araba. Un al doilea element contradictoriu este lipsa oricarei semnaturi (atât olografe, cât si electronice) de pe ambele exemplare. De asemenea, lipseste data transmiterii, numarul de fax al expeditorului si numarul de inregistrare. In fine, stampila contine o denumire mai veche a societatii Askila Shipping SRL Constanta, si anume „Askila Shipping LTD Constanta România”. Acest contraargument a fost invocat de insusi Mustafa Tartousi, in cadrul convorbirii telefonice purtate, ieri, cu ziarul „Gardianul”. Dupa cum ati observat deja, numarul de cont a fost cenzurat de catre expeditorul documentelor.
Totusi, unele surse informate din municipiul Constanta ne-au dezvaluit ca banii despre care se face vorbire in scrisoare urmau sa fie transferati intr-un cont românesc (incepe cu initialele RO) deshis la MISRBANK. Ceea ce inseamna ca in schimbul ajutorului primit de Hayssam in Alexandria plata trebuia facuta intr-un cont accesibil din Egipt. Asta, in cazul in care banii trebuiau sa evite vigilenta serviciilor secrete sau a altor autoritati care supravegheaza tranferurile de bani. In conditiile in care Omar Hayssam a fugit din tara, iar serviciile secrete se aflau pe urmele sale, este evident ca si contactele sale trebuiau sa suporte aceleasi rigori. Asadar, pentru presupusa plata, s-a folosit un cont deschis in România, dar care putea sa fie accesat oriunde in lume. Oricum, exista foarte multe semne de intrebare in legatura cu acest transfer bancar.
Exista insa si argumente in favoarea autenticitatii acestui document. Cea mai interesanta dintre acestea este insasi formularea numelui lui Omar Hayssam atât in scrisoarea a carei paternitate nu este recunoscuta de catre Tartousi, cât si in convorbirea telefonica purtata de patronul Askila Shipping cu ziarul „Gardianul”. Atât autorul scrisorii, cât si Tartousi folosesc numele „Hayssam Omar”, in loc de arhivehiculatul renume „Omar Hayssam”.
Alt argument in favoarea autenticitatii scrisorii il reprezinta chiar numele firmei care s-ar fi ocupat de tranzactie si de scoaterea lui Hayssam ilegal din tara – Askila Shipping LTD. Askila Shipping SRL, din Constanta, ii apartine lui Mustafa Tartousi, dar in anumite documente publice, incluzând anunturi de recrutare a fortei de munca, societatea poarta numele „ASKILA SHIPPING LTD”, adica exact denumirea existenta pe stampila aplicata pe documentul incriminator. Un al element de credibilitate il reprezinta perioada invocata in document, ce acopera exact intervalul plecarii navei Iman T catre Egipt. Astfel, se mentioneaza ca data a acostarii navei in portul Alexandria 5 iulie 2006. Deja traseul navei se cunoaste, inclusiv faptul ca a parasit portul Constanta in noaptea de 3 spre 4 iulie.

( Eduard Pascu , Ion Alexandru , Dan Badea )

Moustafa Tartousi: „Nu exista asa ceva, nici un om sanatos nu face asa ceva”

Ieri, am purtat o scurta discutie, prin telefon, cu Moustafa Tartousi, dupa primirea scrisorii care si noua ni se pare suspecta. Omul de afaceri sirian a negat categoric implicarea sa in fuga lui Omar Hayssam.
– Reporter: Avem o scrisoare semnata si expediata de dumneavoastra catre niste persoane din Alexandria(Egipt), carora le spuneati ca pe vasul Iman T, se afla Omar Hayssam, care ar trebui sa ajunga, in port, pe 5 iulie.
– Moustafa Tartousi: De unde aveti hartia?
Nici noi nu stim, ne-am trezit cu ea la redactie, intr-un plic, alaturi de alte documente referitoare la operatiunile mai multor nave din portul Constanta. Este o minciuna, oricum, Doamne fereste, daca cineva vrea sa face asa rau, nu se face asa ceva. Eu stiu foarte bine o chestie, ziaristul face dreptate mai mult decat altii.
In coltul din stanga sus este sigla firmei dumneavoastra, iar in coltul din dreapta jos, stampila.
– Ce stampila?
– Askila Shipping LTD. Constanta Romania.
Nici nu exista asa ceva, nu se poate asa ceva, totul e o minciuna.
– Cine a dat hartie?
– A trimis-o in plic la redactie. De aceea v-am sunat, sa lamurim lucrurile, vreti sa planeze asupra dumneavoastra asemenea suspiciuni?
Nu-i adevarat ca a plecat cu vaporul de aici, au venit organele de control, au facut control, au facut tot ce trebuie, daca vreti sa urcati la nava, nu puteti sa urcati la nava fara aprobare lor. Daca considerati ca Hayssam Omar a plecat cum spuneti pe nava, sa va spuna persoana care v-a trimis hartii, de unde sa stiu eu, eu sunt agentul navei si nu stiu nimic.
– In scrisoare mai spuneati…
– Nu exista asa ceva, nici om sanatos nu face asa ceva. Oricine a dus, a facut fals, daca nu semneaza nimeni de unde se stie ca este hartia mea? Acum ma trage toti la raspundere, firma mea are 14 ani, lucram cinstit, niciodata nu am avut probleme, daca cineva se joaca cu chestia asta, sa traga mie la raspundere. Exista lege, exista statul si cineva care sa protejeze pe oameni de afaceri si munca noastra. Nu sa bata joc cineva de munca noastra.
– Poate aveti dusmani care sa vrea sa va elimine din afaceri.
– Eu nu am nici un dusman, nu am facut nimic la nimeni. Cine vrea sa fie dusman, e treaba lui, nu e problema mea.
– In scrisoare spuneti ca pe 5 iulie il trimiteti pe Omar Hayssam cu Iman T. Pe ce data a fost faxul trimis?
– Nu ne apare data si mai spune in continuare „despre bani, transfera-i in contul… la data de 10.07.2006 ”
Nu mai avem ce discuta, vorbiti cu avocatul meu. Eu stiu ca nava a plecat legal, a fost verificata si de politia de frontiera

„Noi avem SRL., nu LTD.”

Dupa ce ii trimitem pe fax hartia pe care am primit-o cu stampila firmei, reluam convorbirea.
– Ati primit faxul cu stampila? Asta este scrisoarea care o aveti?
– Textul nu vi l-am trimis inca pentru ca l-am dat la un interpret de limba araba, v-am trimis numai xerox-ul dupa stampila. Va incheiati scrisoarea, semnand Moustafa Tartousi, si alaturi este stampila firmei.
Eu niciodata nu semnez Moustafa Tartousi si asta nu e stampila noastra. Noi nu avem LTD., noi avem SRL. . Nu stiu de unde ati adunat hartia asta, totul este o minciuna si o figura. Scrie in limba araba pe calculator sau de mana?
Scrisoarea e culeasa pe calculator.
N-are nici o semnatura, e clar o minciuna
– Dar ce stiti de firma Askila Shipping LTD.?
– A umblat cineva la asta, in loc sa puna SRL. a scris LTD. si stampila poate sa face oricine, pe mine nu ma intereseaza chestia asta
– Dumneavoastra aveti SRL.?
– Noi avem SRL., fiecare cu stampila lui, fiecare raspunde de stampila lui.
– Deci LTD. nu exista?
– Nu.

(L.P , A.R.)

O firma de avocatura din Statele Unite a dat miercuri în judecata guvernul american în cazul detentiei prelungite în Irak a lui Mohammad Munaf, arestat în legatura cu rapirea jurnalistilor români în 2005,
potrivit unui comunicat postat pe site-ul commondreams.org.

Avocatii se tem ca Munaf va fi predat autoritatilor irakiene fara a fi judecat, precizeaza comunicatul. Plângerea în justitie a fost initiata de Centrul Brennan pentru Justitie, care functioneaza pe lânga Facultatea de Drept a Universitatii New York si care a beneficiat de sprijinul firmei de avocatura Burke Pyle LLC din Washington si al Centrului MacArthur pentru Justitie din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii de Nord-Vest.

Mai mult de un an

Avocatii contesta „efortul continuu al Executivului de a nu respecta principiile constitutionale de baza care se refera la protectia separarii puterilor în stat si dreptul la un proces echitabil”. Reclamantii precizeaza ca Munaf este tinut în custodie de fortele americane din Irak de mai mult de un an fara a fi pus sub acuzare si fara a i se da dreptul la un avocat. „Munaf si membrii familiei sale se tem ca Statele Unite îl vor preda statului irakian fara a fi judecat”, precizeaza comunicatul. „Executivul nu are un cec în alb pentru a mentine în detentie cetateni americani fara un proces corect sau pentru predarea lor unor guverne straine fara o decizie judiciara” în acest sens, afirma Jonathan Hafetz, avocat la Brennan Center, care face parte din echipa avocatilor lui Munaf.

Specializat in astfel de cazuri

Hafetz este specializat în cazuri de detentii contestabile care au avut loc dupa 11 septembrie 2001, în cazuri care tin de activitatile guvernamentale secrete, precum si în cazuri privitoare la drepturile imigrantilor. Site-ul commondreams.org functioneaza ca un serviciu de presa pentru America’s Progressive Community, o organizatie neguvernamentala care reuneste peste 120 de grupuri reprezentând „zeci de milioane de americani cu o gândire progresista”.

Jurisprudenta din SUA

Comunicatul precizeaza ca Munaf a calatorit în Irak în martie 2005 la cererea a trei jurnalisti români carora le-a servit drept ghid si translator. „Munaf si jurnalistii au fost rapiti de insurgenti si au fost tinuti în captivitate timp de 55 de zile”, potrivit comunicatului remis de America’s Progressive Community, care mentioneaza ca Munaf a fost luat în custodie de fortele americane dupa eliberarea ostaticilor. Brennan Center si asociatii sai au reprezentat si un alt cetatean american detinut în Irak fara a fi pus sub acuzare, precizeaza comunicatul. în cazul respectiv, Omar v. Harvey, un judecator districtual, a emis un ordin, în februarie, prin care a fost interzisa predarea detinutului catre autoritatile irakiene pe motiv ca exista riscul ca suspectul sa fie torturat. Judecatorul a mai decis ca prizonierul are dreptul de a contesta legalitatea mentinerii sale în detentie adresându-se unei curti federale. Guvernul american a facut apel la aceasta decizie, iar cazul este judecat în prezent la o curte de apel din Washington D.C.

Munaf nu va mai fi extradat din Irak
Ministerul Justitiei a precizat, ieri, ca „între România si Republica Irak nu a fost încheiat un tratat de extradare. De aceea, extradarea nu ar putea fi solicitata autoritatilor irakiene decât pe baza de reciprocitate. Pâna în prezent, dupa cererea formulata în luna septembrie 2005 (adresata S.U.A.), Curtea de Apel Bucuresti nu a mai apreciat ca ar fi întrunite conditiile pentru a se solicita extradarea lui Mohammad Munaf din Irak, staruind asupra cererii de asistenta judiciara având ca obiect citarea si audierea inculpatului, care a fost transmisa de Ministerul Justitiei statului solicitat, dupa fiecare termen de judecata, începând cu luna decembrie 2005”.

(Andi Topala)

Procurorii au gasit in biroul lui Hayssam o lista cu toti medicii de la IML

Echipa de ancheta care a facut pechezitia la sediul firmei lui Omar Hayssam, coordonata de procurorul Corina Gheorghisan, a gasit pe biroul omului de afaceri o lista de doua pagini cu toti medicii de la Institutul de Medicina Legala din Bucuresti, transmite NewsIn. în dosarul de urmarire penala atasat la dosarul Volvo, care se afla pe rolul Tribunalului Bucuresti, sunt prezentate mai multe documente ridicate de anchetatori, din biroul lui Omar Hayssam, la perchezitia facuta în aprilie 2005. Atunci au fost gasite mai multe documente financiare si 11 agende personale, scrise în limba araba. S-au mai gasit: o legitimatie pe numele lui Omar Hayssam cu antetul Asociatiei Internationale a Politistilor România si o insigna a aceleiasi asociatii, inscriptionata IFA. Procurorii au mai ridicat, în urma perchezitiei de la sediul Grupului de Firme Manhattan, trei pasapoarte pe numele Omar Hayssam, doua emise de autoritatile române (dintre care unul diplomatic) si unul sirian, precum si permisul sau de conducere auto emis de Republica Zair. în plus, specialistii care au scotocit biroul sirianului au descoperit un e-mail cu antetul: „Letter from Ossama bin Laden”, adresat lui Omar Hayssam si scris în limba engleza.

Patronul Restaurantului „Beirut”: Tartousi si Hayssam nu s-au intalnit in acest local

In urma aparitiei articolului „Cina cea de taina”, din 16 august 2006, George Karam, patronul firmei Beirut Trade Center, care detine Restaurantul „Beirut”, precizeaza ca sirienii Mustafa Tartousi si Omar Hayssam nu s-au intalnit in acest local, inainte de fuga celui de-al doilea din Romania. „Invederandu-va ca SC Beirut Trade Center SRL, prin George Karam, administratorul a cumparat restaurantul Beirut, din data de 15.05.2006, de la SC New West Commipex SRL, reprezentata de Ghaleb Nassar, care inainte a functionat cu acelasi restaurant cu specific libanez, in apropierea plajei Modern din Constanta. Mentionati ca Ghaleb este importator de orez, ori actualul proprietar, SC Beirut Trade Center SRL si administratorul acesteia ca persoana fizica nu
s-au ocupat niciodata de afaceri comerciale cu orez. Insistam in dezmintirea articolului publicat, cu atat mai mult cu cat afirmam ca, dupa data 15.05.2006, de cand firma a devenit proprietara, la Restaurantul „Beirut” nu s-au intalnit in formula Mohamad Murat, Charbel Marou, Omar Hayssam si Mustafa Tartousi, pentru „Cina cea de taina”.

Aparatorii lui Tartousi contesta sechestrul pus de procurori pe nava „Iman T”

Aparatorii lui Mustafa Tartousi au contestat, ieri, la Curtea de Apel Constanta, masura de sechestru aplicata navei „Iman T”, transmite corespondentul NewsIn. în opinia avocatului Tudor Hasotti, unul dintre cei trei aparatori ai armatorului Mustafa Tartousi, masura de sechestru a navei, impusa de DIICOT în data de 6 august, este „vadit nelegala”, în conditiile în care „Iman T” nu apartine lui Mustafa Tartousi, ci firmei Mediteranean Line Incorporated, înregistrata în Dellaware, SUA. Avocatul Hasotti a mai precizat, ieri, ca, saptamâna trecuta, procurorul Ciprian Nastasiu a prezentat la Constanta dosarul de urmarire penala al lui
Tartousi, însa incomplet. La începutul acestei saptamâni, a declarat Hasotti, Tartousi a fost audiat la Bucuresti, unde a dat declaratii în calitate de învinuit. Avocatii lui Mustafa Tartousi sustin ca în dosar nu exista nici un fel de indicii care sa îl incrimineze pe clientul lor, ci sunt doar speculatii, puse cap la cap. (Marius Stirbu)

Dupa modelul „Hayssam”, medicul Constantin Tanasescu se interneaza in spital in ziua audierilor

Medicul Constantin Tanasescu trebuia sa fie audiat, ieri, de Comisia de Disciplina a Penitenciarului Rahova, dar nu s-a prezentat decat avocatul sau, Gheorghe Groza, care a cerut un nou termen deoarece clientul sau este internat in spital. „Medicul Tanasescu este internat de doua zile într-un spital de urgenta. Nu stiu la ce spital, cred ca este vorba despre cel Universitar, dar stiu ca are o complicatie la plamâni. El mai are si alte probleme medicale, dar nimeni nu vrea sa creada”, a marturisit avocatul.
Surprinzator, ieri, dupa pranz, Constantin Tanasescu a fost externat de la Institutul de Boli Infectioase „Dr. Matei Bals”, a declarat pentru NewsIn avocatul Gheorghe Groza, iar surse din spital spun ca, desi se simtea foarte rau, pacientul a parasit precipitat spitalul, în pijama, pe usa din dos. Avocatul a mai declarat pentru NewsIn ca l-a însotit personal pe Tanasescu la iesirea din spital, unde a fost adus în urma cu doua zile, cu o ambulanta. Potrivit avocatului Groza, dr. Tanasescu a fost internat cu diagnosticul: hepatita cronica si astm bronsic. Totodata, el a spus ca va cere comisiei sa i se comunice sesizarea în baza careia a fost acuzat clientul sau. „Aceasta comisie trebuie sa respecte niste proceduri, noi trebuie sa luam act de ceea ce suntem acuzati”, a conchis avocatul. Comisia disciplinara de la Penitenciarul Rahova a decis, în urma cu o saptamâna, sa programeze întâlnirea de astazi cu medicul Constantin Tanasescu.

Razvan Orasanu ne-a remis un drept la replica in care isi taie craca de sub picioare!

Revoltat de articolele noastre, presedintele AVAS a „lucrat” la un „drept la replica”.
Documentul arata ca Orasanu nu cunoaste nici macar „Legea functionarului public”.
Nici Tariceanu se pare ca nu o stie, intrucat l-a numit pe „studentul de lux” la AVAS fara ca acesta sa indeplineasca minimele conditii in acest sens. Legea spune clar: „trebuie sa aiba studii de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; sa aiba cel putin sapte ani vechime (sau trei cu derogare de la Tariceanu, n.red.) in specialitatea functiei publice respective”.

„Cazul” Razvan Orasanu nu s-a vrut o lovitura data tineretului. Este merituos faptul ca unii isi fac studiile in strainatate, ca se specializeaza, dar asta nu-i exclude din randul romanilor care trebuie sa respecte legea. Iar legea a incalcat-o stand aproape sapte luni la carma AVAS fara studii echivalate. Culmea, el a fost angajat anterior si la Guvern, unde si acolo avea nevoie de echivalare. Iar daca nu a gresit si nu a incalcat legea, de ce s-a grabit sa-si echivaleze studiile pe nepusa masa? Presedintele AVAS este cu siguranta un tanar inteligent, dar care a fost aruncat in lupta fara arme. Culmea, nici nu a avut cum sa-si procure deoarece experienta pe campul de lupta este nula. Ca orice publicatie care se respecta, am oferit domnului Orasanu un spatiu pentru „dreptul la replica”. Am vrut sa credem ca acel episod „Flit” este o scapare a unei persoane care la 24 de ani inca nu a constientizat faptul ca avand o functie publica trebuie sa inceteze cu „mistoul” ieftin de cartier. Ne-am inselat. „Dreptul la replica” al presedintelui AVAS lasa sa se intrevada grave carente de comportament, ascunse sub litere de lege sau sub decizia primului-ministru nr. 6/11.01.2006. Totusi, legea functionarilor publici este clara: este nevoie de studii superioare, chiar si echivalate, si de ani buni de experienta in domeniu!

Valva creata in jurul lui Razvan Orasanu a cuprins toata tara. Directori de societati din subordine, lideri de sindicat, oameni de afaceri, politicieni si chiar colegi de partid il acuza de un management defectuos care pune in pericol seriozitatea AVAS. Orasanu si-a castigat prin strainatate dreptul de a fi unul dintre viitori formatori ai noi Romanii. A inceput sa inoate, de fapt a fost aruncat in bazin, mult prea devreme, fapt ce a dus la incalcarea legii. Conform Ministerului Educatiei si Cercetarii, echivalarea diplomelor obtinute in strainatate este obligatorie in Romania pentru a putea obtine un loc de munca. Ciudate prevederi, mai ales ca unii, e si cazul lui Orasanu, au absolvit facultati celebre care nu se compara nici pe departe cu unitatile de invatamant autohtone. Totusi legea e lege si trebuie respectata chiar daca esti prim-ministru sau presedinte de Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului. Cineva spunea ca vestul Europei este civilizat pentru ca are legi si le respecta. Noi n-avem legi, iar cele pe care le avem sunt incalcate de cei ajunsi la conducerea tarii. In ciuda acestui fapt, Orasanu a decis cu intarziere sa intre in legalitate, dar spectrul moral nu i s-a schimbat, dovada stand dreptul la replica adresat „Gardianului”.

Raspunsuri punctuale lipsite de „misto”

1. Seful AVAS confunda o banala greseala de corectura, cu o confuzie a institutiilor statului. Ne cerem scuze pe aceasta cale, insa comentariile cititorilor ne confirma ca si-au dat seama de faptul ca numai la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este angajat in functia de presedinte Razvan Orasanu, de 24 de ani!
2. Apoi, domnul Orasanu face referire la faptul ca AVAS este condusa de un presedinte, iar functia de „ministru secretar de stat” nu exista printre functiile publice si de demnitate publica. Intr-adevar, domnul Orasanu este doar…secretar de stat si are functia de „inalt demnitar public”.
3. Conditiile pentru ocuparea functiei de presedinte la AVAS sunt in opinia domnului Orasanu urmatoarele: „cetatenia romana, domiciliul in tara, exercitiul drepturilor electorale, fara condamnari penale. Nu exista nici o lege care sa prevada o alta conditie de ocupare a postului de presedinte AVAS, in afara celor citate mai sus”, sustine Orasanu. Ba exista, printre ele studiile superioare, chair si echivalate, si experienta minima, in domeniu, de trei ani!
4. Actele semnate de Orasanu reprezinta chiar AVAS. Nulitatea absoluta a acestor acte ar determina un scandal in care ar fi implicat AVAS, si nu Orasanu. Aici aveti dreptate! Puteti sa va spalati pe maini.
5. In locul denumirii de Colegiul Director al AVAS, „Gardianul” a folosit sintagma „Colegiu de Conducere”. Cum consultarile dumneavoastra cu acest colegiu sunt un fel de monolog, propunem ca acest organ sa poarte denumirea „Colegiul Consultat degeaba”. (CCD).

Oricine poate fi presedinte AVAS, conform lui Orasanu!

Dorin Ioana, 65 de ani, cetatean romån, fara cazier, are exercitiu electoral

Eftime Lucian, 28 de ani, cetatean romån, fara cazier, are exercitiu electoral

Radu Nicolae, 50 de ani, cetatean romån, fara cazier, are exercitiu electoral

„Gardianul” propune trei persoane pentru postul de presedinte al AVAS, respectånd intocmai conditiile specificate de Razvan Orasanu in dreptul la replica adresat cotidianului nostru.

Drept la replica „mosit” sapte ore in birourile AVAS

Presedintele AVAS, Razvan Orasanu, precizeaza: „Il banuiesc pe jurnalistul care a semnat articolul din cotidianul „Gardianul” ca este ros de invidie, nu atat ca ar fi rauvoitor. Pot sa inteleg invidia unor oameni care, de obicei, la 24 de ani termina facultatea si constata ca altcineva, la 24 de ani, ocupa deja o functie de demnitate publica. Ceea ce condamn este lipsa de profesionalism in documentarea articolului, intrucat acesta contine cel putin cinci afirmatii false, inclusiv in ceea ce priveste numele institutiei”.
1). AVAS este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si nu Autoritatea pentru Valorificarea Arhivelor Statului.
Modul de functionare al AVAS, precum si atributiile acestei institutii sunt stabilite prin OUG nr. 23/2004 si OUG nr. 51/1998. Potrivit art. 1 al OUG nr. 23/2004: „Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (…) este institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului”. Astfel, conform actelor normative mentionate, AVAS nu a avut si nu are competente in „activitatea de valorificare a arhivelor statului”. Sintagma este, evident, o eroare regretabila care denota faptul ca ziaristul nu cunoaste numele institutiei la care face referire in articolul pe care il semneaza.
2). Conducerea AVAS este asigurata de catre un presedinte, si nu de catre un „ministru secretar de stat”.
Conform art. 8 alin. 1 din OUG nr. 23/2004 „AVAS este condusa de un presedinte, ajutat de patru vicepresedinti”.
Mentionam ca functia de „ministru secretar de stat” nu se regaseste printre functiile publice si de demnitate publica reglementate de legislatia romaneasca.
3). Numirea in functie a presedintelui AVAS se face prin decizia primului-ministru.
Conform art. 8 alin. 2 din OUG nr. 23/2004, „presedintele si vicepresedintii sunt numiti prin decizie a primului-ministru”. Prin decizia primului-ministru al Romaniei nr. 6/11.01.2006 domnul Razvan Orasanu a fost numit in functia de presedinte al AVAS.
Conditiile pentru ocuparea functiei de presedinte al AVAS sunt cele prevazute de art. 16 din Constitutie si de art. 2 din Legea nr. 90/2001, respectiv persoana respectiva sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara, sa aiba exercitiul drepturilor electorale, sa nu fi suferit condamnari penale si sa nu se gaseasca in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. Nu exista nici o lege care sa prevada o alta conditie de ocupare a postului de presedinte AVAS, in afara celor citate mai sus.
4). Actele semnate de presedintele AVAS sunt perfect legale.
Conform art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, actele semnate de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi. Nulitatea absoluta a acestor acte nu s-ar putea pronunta decat pentru cauzele strict determinate de lege, in cazul unei fraude sau a semnarii unor acte fara legatura cu obiectul de reglementare al institutiei. Toate actele care au fost semnate de presedintele AVAS au avut ca scop indeplinirea atributiilor prevazute de art. 8 si 9 ale OUG nr. 23/2004.
5). Colegiul Director al AVAS are rol consultativ.
In structura AVAS nu functioneaza nici un organ numit colegiu de conducere. Pe langa presedinte functioneaza Colegiul Director, ca organ colectiv de analiza si evaluare, cu caracter consultativ, decizia presedintelui, ca reprezentant legal, in urma consultarilor din Colegiul Director, este cea definitiva.

Curs gratuit de legislatie pentru ministrul privatizarii

Legea dupa care functioneaza functia de sef al AVAS poarta numarul 199/08.12.1999, cu modificarile si completarile ulterioare, si a fost ultima data publicata in Monitorul Oficial, Partea I, cu numarul 251 din 22.03.2004. Postul detinut de Razvan Orasanu se incadreaza la articolul 9, si anume la functiile publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici, cu rang de secretar sau consilier de stat. Persoana care ocupa aceasta functie este numita de catre primul-ministru si, conform articolelor 15 si 50 al prezentei legi, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: a) are cetatenie româna si domiciliul in România; b) cunoaste limba româna scris si vorbit; c) are vârsta de minimum 18 ani impliniti; d) are capacitate deplina de exercitiu; e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza, atestata de examen medical de specialitate; indeplineste conditiile de studiu prevazute de lege pentru functia publica; indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice; nu a fost condamnata pentru savârsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savârsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea; f) nu a fost destituita dintr-o functie publica in ultimii 7 ani; nu a desfasurat activitate de politie politica.
La toate acestea, inaltul functionar public, adica si presedintele AVAS, Razvan Catalin Orasanu, mai trebuie sa indeplineasca, la ocuparea functiei, si toate punctele articolului 15 din prezenta lege, respectiv: a) are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; b) a absolvit programe de formare specializata si perfectionare in administratia publica sau in alte domenii specifice de activitate, organizate, dupa caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, organizate in tara sau in strainatate, ori a dobândit titlul stiintific de doctor in specialitatea functiei publice respective; c) a promovat concursul organizat pentru ocuparea functiei publice.
Concluzia este evidenta. Pentru a conduce Privatizarea in România, Orasanu trebuie sa aiba studiile echivalate in România. La asta se adauga vechimea in munca, stabilita la 7 ani, iar, in cazuri exceptionale, vechimea poate fi redusa cu pâna la 3 ani de persoana care are competenta legala de numire in functia publica. In cazul de fata, persoana in cauza este chiar primul-ministru Calin Popescu Tariceanu.