restaurant cununie civila bucuresti

Dintre multele restaurante pentru cununie civilă din București…

La sfârșitul anului trecut m-am căsătorit… Da, un eveniment foarte important din viața mea de adult, de om responsabil. De fapt, a avut loc o cununie civilă pe care am dorit-o fără mult tam tam, fără vâlvă și mulți inviați. La Trattoria Buongiorno, într-o atmosferă intimă și foarte plăcută am ales să fie restaurantul pentru cununia civilă.

TrattoriaBuongiorno.ro un site de real folos

Bărbat fiind, nu mă preocupă foarte mult detaliile sofisticate legate de tradiții și de ceea ce implică prea multă emoție sau consum psihic inutil… consider eu. De aceea support și multe critici din partea unora. Sunt o fire destul de pragmatic și cred că nu trebuie să ne pierdem în detalii inutile, că trebuie să ne fie alături în momentele importante din viața noastră doar persoanele cu adevărat dragi, de care ne pasă și cărora le pasă, la rândul lor, de noi. Ce rost are să chemi într-un restaurant de cununie civilă din București toate rudele, vecinii și colegii? Am o ideea mușlt mai pozitivă despre ceea ce înseamnă petrecerea mea: să fie lângă mine la restaurantul de după cununia civilă doar persoane care fac bine psihicului meu, doar cei care au gânduri și urări sincere de bine pentru casa mea.

Am fost și eu invitat în restaurante de cununie civilă, la petreceri la care oamenii nu se cunoșteau toți între ei. Nici măcar cei care tocmai se căsătoriseră nu îi cunoșteau pe toți. Ceea ce mi se pare foarte bizar. Am fost foarte bucuros de faptul că soția mea este în deplin accord cu mine… de aceea ne și potrivim în tot ce facem. Împreună am intrat pe site-ul restaurantului TrattoriaBuongiorno și am vizualizat initial ofertele lor. Am completat ulterior un formular de oferta personalizată online și restul a mers ca pe roate.

Cine e stapânul arhivei SIPA? Si acolo a fost politie politica

Epicentrul marelui „cutremur” al deconspirarii dosarelor s-a format la Bucuresti. Numai ca fenomenul deconspirarii seamana, mai degraba, cu un lant de replici ale mai multor „falii” ce provin din arhivele serviciilor de informatii. Mai precis de la SRI si SIE. Adica, ce-a ramas la „vedere”. Opinia publica asteapta sa i se confirme cine, cand si ce-a facut in calitate de informator sau colaborator al politiei politice, adica cine a avut angajament cu vechea structura represiva a Securitatii Statului inainte de 1989. Cine a format politia politica inainte de 1989?

Ofiterii care au lucrat in aparatul represiv si „tentaculele” acestora, numite colaboratori. Adica cei ce s-au lipit, precum capusele, pe trupul viguros, hranit cu carne macra (si nu cu proteina de soia!), al Securitatii.

Cine a format politia politica dupa 1989? Doua structuri. Pe care toata lumea le stie, pe dinafara, dar putini stiu ce s-a-ntamplat in interiorul lor. E vorba de UM 0215 si SIPA (actualmente 0962 si DGPA cel desfiintat de curand). Unde sunt arhivele SIPA? Macovei tace daca e intrebata de asa ceva.

Fosta unitate 0215 care, in loc sa se ocupe de protectia ofiterilor MI, avea informatori care fabricau note despre viata colegilor (ce fac ei in particular, ce relatii amoroase si-au facut, ce „pile” si ce naravuri etc.). Al doilea serviciu de „politie politica” a fost SIPA.

Din arhivele SIPA-DGPA au disparut – afirma surse confidentiale – multe documente. Acest serviciu a fost administrat nelegal multi ani de catre Ministerul Justitiei, care era condus de Marian Ureche. Acest Ureche a venit direct din Directia I, fost loctiitor acolo al colonelului Gheorghe Ratiu. Dan Voiculescu, alias Felix, spunea, ieri, ca nu toata Securitatea ar fi fost aparat represiv, ci Directia I. Ei bine, Voiculescu nu avea dreptate. Tot aparatul a fost represiv, iar Directia I a fost „inima”. Sub „Dom’ Profesor” de la SIPA s-a facut politie politica. Aceleasi note cu relatii din viata intima a magistratilor se regasesc in arhivele acestui serviciu. Ele sunt extrem de importante pentru cei care le detin pentru ca pot santaja. Desi s-a desfiintat de o luna si jumatate si s-a facut procesul-verbal de predare a arhivei, nu se stie nici acum unde au ajuns documentele. La data de 30 iunie, consilierul ministrului Monica Macovei spunea ca arhiva se va duce „acolo unde va decide ministrul”. De ce atata tacere? Poate pentru ca Macovei face parte dintre cei iubiti de Partidul Democrat, dintre cei care pot face jocurile actualei Puteri intr-un sistem adus la rangul de „abis” in care a cazut „Dreptatea si Adevarul”: Justitia. Si pentru ca in Justitie se fac marile jocuri pe dosare, fie ele in stare de ancheta sau in stare de judecata, Macovei trebuie iubita, nu? Ca doar a fost procuror si avocat deopotriva! Cu acelasi zel.

Astfel, magistratilor cu dosare in arhivele SIPA li se poate ordona. Prin interpusi ai unora si altora dintre cei aflati pe treptele de sus ale piramidei politice. Si acesta e un mijloc de santaj. Un fel de „Gura, vezi ce decizi, vezi ce sustinem public si ce nu, deci, vezi ce decizie iei, altfel o sa-ti apara dosarul!” Daca n-ar fi asa, de ce ar mai fi spus presedintele Curtii de Apel, in plin CSM, ca Macovei s-a laudat ca-i „face pe toti”? Asta se intampla dupa ce SIPA, pardon DGPA, a inventariat dosarele.