Am fost 116! Motiunea PD, respinsa a doua oara. Geoana a anuntat ca PSD nu demite Guvernul

Motiunea PD-PLD risca sa ramåna fara sustinatori. Liberalul Mihai Lupoi si fostul pesedist Neculai Apostol si-au anuntat retragerea de pe lista semnatarilor

Democratii s-au trezit din nou blocati, din lipsa de sustinatori, si nu au mai putut depune, nici a doua oara, motiunea la Parlament

Conservatorul Petru Calian astepta ordin de la Voiculescu, ca sa se dezica si el de actiunea PD

Retragerile ar putea continua, iar motiunea are sanse sa fie anulata inclusiv la discutiile in plen

Mircea Geoana, presedintele social-democratilor, a anuntat ca PSD nu va vota motiunea de cenzura, apropiindu-l, astfel, mai mult de barca guvernamentala

Deputatul PSD Adrian Severin a cerut sustinerea in Parlament a actualului Executiv

In acest context, senatorul UDMR Verestoy Attila a sustinut ca PSD este un partid care face parte dintr-o familie politica onorabila.

Ghinion pentru a doua zi consecutiv. PD si PLD nu au reusit nici ieri sa depuna motiunea de cenzura impotriva Guvernului Tariceanu, pentru ca de pe lista le fug sustinatorii. Liberalul Mihai Lupoi si fostul pesedist Niculai Apostol i-au lasat pe democrati fara numarul necesar de semnaturi. De pe lista se pregateste sa se retraga si conservatorul Petru Calian, care asteapta doar ordinul de la partid pentru a se dezice de actiunea PD. Mai mult, senatorul PRM Gheorghe Funar cere verificarea tuturor semnaturilor si declansarea urmaririi penale pentru cei vinovati de fals in declaratii.

Democratii au mai trecut o data pe la biroului presedintelui Camerei, Bogdan Olteanu (PNL), ca sa-si depuna motiunea de cenzura prin care cer demiterea Guvernului Tariceanu. Liberalul a refuzat din nou sa le primeasca documentul, invocand acelasi pretext ca si in urma cu o seara – lipsa semnaturilor necesare. Daca pentru a doua semnatura a lui Flutur s-a gasit imediat un inlocuitor in persoana deputatului independent Nati Meir, ieri lista celor 116 a fost afectata prin anuntata retragere a doi senatori.

Retragere, la cerere

Liberalul Mihai Lupoi, fost PRM, s-a conformat imediat cererii venite pe linie de partid si a trimis la Biroul Permanent al Senatului o adresa prin care informeaza ca nu mai sustine demersul PD-PLD. Senatorul Lupoi s-a retras in urma unor discutii cu liderul grupului PNL din Senat Puiu Hasotti si cu secretarul general al partidului Dan Motreanu, carora le-a explicat ca prezenta sa pe lista sustinatorilor PD era justificata de o mai veche nemultumire personala la adresa lui Nicolaescu, de la Sanatate.
Si senatorul independent Neculai Apostol isi retrage semnatura.
Liderul PSD, Mircea Geoana, a anuntat, dupa sedinta conducerii partidului, ca Apostol nu mai e printre semnatarii pe care se pot baza democratii. Anuntul liderului PSD este cel putin ciudat, avand in vedere ca Apostol nu mai este inrolat in acest partid pe care l-a parasit tocmai din cauza lui Geoana, dupa Congresul din 2005, cand acesta l-a inaturat pe Iliescu.

Filozofie conservatoare: Coalitia fierbe, deci exista!

„Noi nu putem avea un dialog cu aceasta structura plina de lideri – foste cadre de nadejde ale Securitatii”, a aruncat ieri anatema asupra PD liderul conservatorilor, Dan Voiculescu.
El a anuntat ca negociaza cu toate partidele parlamentare construirea unei alte formule de putere in Romania.
Partidele de la putere nu sustin doleantele conservatorilor. De cealalta parte, social-democratii lui Mircea Geoana si liderul PRM Corneliu Vadim Tudor iau in calcul strategia conservatorilor lui Dan Voiculescu.

„Nu putem iesi de la guvernare inainte de 1 ianuarie 2007”, a spus ieri Dan Voiculescu dupa ce subalternii sai pe linie de partid infierasera, in mod convingator, „partidul stat PD”, impotriva caruia cerusera o aliere a tuturor fortelor politice pentru izolarea pe scena politicii. „Noi nu putem avea un dialog cu aceasta structura plina de lideri – foste cadre de nadejde ale Securitatii”, mai spun conservatorii in ultima decizie a Biroului Politic al partidului. Nu mai ramane decat sa credem ca partidul lui Dan Voiculescu vrea sa scoata democratii de la guvernare. Cand? Simplu: „Dupa 1 ianuarie 2007, vom avea o alta formula de putere in Romania”, afirma liderul conservator.

„Partidul Conservator anunta public ca este dispus sa sprijine atat la nivel parlamentar, cat si la nivel local orice formula politica in masura sa duca la scoaterea PD din exercitiul conducerii si la izolarea sa pe esichierul politic romanesc”, se mentioneaza in rezolutia adoptata ieri de Biroul Politic al partidului. Ai crede ca ori pleaca conservatorii, ori au gasit formula de a-l convinge pe Traian Basescu sa nominalizeze un prim-ministru intr-o garnitura de guvernare care trece PD in opozitie. „Esichierul politic romanesc va fi asezat inainte de 1 ianuarie”, spune liderul PD, hotarat. „Vom avea o alta structura de putere in Parlamentul Romaniei, fara PD”, a mai spus el. Doar atunci cand a trebuit, intr-adevar, sa spuna cum vede o iesire a PD din Palatul Victoria, inaintea viitoarelor alegeri, Voiculescu a mentionat formula magica: „Dupa 1 ianuarie 2007”, adica exact dupa momentul in care PC a anuntat ca iese de la guvernare. „Felix” a spus ca, în acest moment, poarta discutii cu mai multe partide parlamentare, în sensul formarii unei noi majoritati si al izolarii democratilor. A refuzat sa precizeze, însa, care sunt aceste partide politice.

Parasirea guvernarii, un pericol pentru partid

Vicepresedintele Partidului Conservator Nicolae Popa a spus, la Alba Iulia, ca o posibila iesire de la guvernare a PC ar fi un risc foarte mare pentru formatiune. Vicele conservator spune ca l-a deranjat ideea vehiculata în ultima perioada privind o posibila retragere a Partidului Conservator de la guvernare, chiar daca îl nemultumesc foarte mult atitudinile colegilor din coalitia de guvernamânt. „Am transmis un semnal opiniei publice ca indiferent ce se va întâmpla în aceasta perioada, indiferent cât de minimalizati vom fi si calcati în picioare de partenerii de Coalitie, sa rezistam barbateste la toate atacurile acestea necolegiale si nefiresti”, a afirmat Popa. Liderii PC au aratat ieri ca foarte multe semnale din teritoriu atrag atentia asupra unor nemultumiri legate de „modalitatea de a face politica” a democratilor. Ei n-au mers pana acolo incat sa alcatuiasca o statistica a racolarilor de alesi locali, de catre PD, in fiecare judet. S-au multumit sa dea cateva exemple: La Iasi, democratii au acum 36 de primari. Au castigat alegerile, la primarie, intr-o singura localitate. La Calarasi au ajuns la cifra de 50. Aveau, dupa alegeri, 14. La Buzau au urcat de la 4 primarii la 49.

PC Arad a parasit coalitia

Conservatorii aradeni au rupt ieri protocolul de colaborare cu partidele coalitiei din pricina faptului ca cinci primari, trei viceprimari si 12 consilieri locali PC au plecat din partid pentru a se înscrie în PD.
Liderul local al conservatorilor, Cornelia Ardelean, spune ca prevederile protocolului nu au fost respectate la nivel local înca de la semnare.
„Nu se organizau întâlniri ale liderilor celor patru partide din Coalitie pentru a se dezbate problemele locale, desi PC a cerut de nenumartate ori ca aceste întâlniri sa aiba loc”, a afirmat ea. Anularea protocolului a fost decisa de Biroul Executiv cu 12 voturi „pentru” si unul „împotriva”. „Din acest moment ne consideram lipsiti de orice obligatii stipulate în protocolul de colaborare la nivel judetean”, a adaugat Ardelean. Conform unei statistici prezentate de Mediafax, PD Arad si-a dublat numarul de primari în ultimii doi ani, având în prezent 37 de primari, fata de 19 cât a avut dupa alegerile din 2004. Totodata, de la alegeri si pâna în prezent, PD Arad a mai primit în rândurile membrilor 60 de consilieri locali, având acum un total de peste 300. Conform democratilor aradeni, majoritatea nou venitilor în partid sunt alesi locali care au plecat din PSD si PC. In plus, liderul PC Hunedoara Petru Marginean a declarat ieri ca în judetul Hunedoara PC nu mai colaboreaza cu PD.
Marginean a spus ca a informat Biroul Politic al PC ca prefectul de Hunedoara, Cristian Vladu, face racolari politice pentru PD si a cerut premierului sa trimita Corpul de Control sa faca o ancheta la Hunedoara.

„Exista martori impotriva lui Basescu”

„Am afirmat ca presedintele a colaborat cu fosta Securitate”, a spus Voiculescu. în acest sens el a precizat ca exista martori care sustin ca seful statului a avut legaturi cu Securitatea de dinainte de 1989.

Diaconescu (PSD): Vom analiza propunerea PC si vom merge spre anticipate
Purtatorul de cuvânt al PSD, senatorul Cristian Diaconescu, a declarat ca formatiunea sa va lua, la începutul saptamânii viitoare, o decizie politica fata de solicitarea conservatorilor privind izolarea PD si constituirea altei majoritati de guvernare. „Vom analiza situatia creata prin solicitarea PC si vom tine cont si de raul pe care l-a facut PD PSD-ului, dar mai ales vom analiza activitatea PD si a întregului Guvern prin prisma situatiei grave în care se afla România la ora actuala”, a mentionat Diaconescu, conform Mediafax. Purtatorul de cuvânt al PSD considera ca BPN al PSD va aproba o masura politica „necesara”, care sa netezeasca drumul catre alegerile anticipate.

Vosganian nu vrea o alianta contra PD
Varujan Vosganian, a precizat, ieri, ca PNL respinge initiativa PC de constituire a unei aliante care sa izoleze politic PD-ul, subliniind ca actul de guvernare se bazeaza pe „principiile si pe forta politica a Aliantei. „PNL si-a construit strategia pe urmatoarea perioada, pâna la finele acestui mandat parlamentar, potrivit posibilitatilor pe care i le ofera protocolul Aliantei D.A”, a declarat Vosganian. „PNL socoteste ca angajamentul asumat în 2004, potrivit caruia acest pact politic cu PD are termen de valabilitate pâna în 2008, trebuie respectat. De aceea, orice initiativa care are în vedere o posibila guvernare ce sa faca distinctie între PNL si PD, solicitând PNL o formula politica în afara Aliantei D.A., nu se poate baza pe sprijinul liberalilor”, a completat senatorul liberal.

UDMR e si democrat, si liberal, si conservator!
UDMR nu se va alia nici cu PC, nici cu liberalii si nici cu PD pentru izolarea sau scoaterea vreuneia dintre formatiunile politice din coalitia de guvernare, a declarat, ieri, deputatul Kelemen Hunor, presedintele Consiliului de Coordonare al Uniunii. „Din punctul meu de vedere, un astfel de demers nu are sanse de reusita. Cred ca este un joc de imagine al PC. Aici e vorba de conflictul mai vechi dintre conservatori si democrati, iar noi nu vrem sa fim parte a acestuia”, a afirmat Kelemen Hunor.

PRM: Vrem si noi la guvernare!
Vicepresedintele executiv al PRM, Lucian Bolcas, a afirmat, ieri, ca va analiza eventualele propuneri ale PC de colaborare pe plan parlamentar pentru scoaterea PD de la guvernare. „PRM are propria sa demnitate si pretinde sa fie respectat. Daca propunerile PC vor fi avansate cu respect catre PRM, vom analiza aceste propuneri, cu toata seriozitatea. Pâna atunci nu facem nici prognoze, nici oferte”, a spus Lucian Bolcas.

Ziua Italiei, sarbatorita la Bucuresti

Ambasadorul italian la Bucuresti, Daniele Mancini, a subliniat, ieri, importanta relatiilor romano-italiene si necesitatea unei colaborari mai stranse in interiorul UE, cu prilejul Zilei nationale a Italiei. La eveniment au luat parte peste 200 de invitati, printre care s-au numarat premierul Calin Popescu Tariceanu, primarul general al Bucurestiului Adriean Videanu, ministri, oameni de afaceri si personal diplomatic acreditat la Bucuresti. Cu acest prilej, Tariceanu a adus in discutie importanta contributie la aderarea Romaniei la UE a Italiei si a actualului premier Romano Prodi, fost sef al Comisiei Europene.

An electoral: Guvernul isi face reclama de aproape 52 miliarde lei vechi

Agentia pentru Strategii Guvernamentale va primi de la buget suma de 52,8 milioane lei pentru proiecte de comunicare, informare publica si promovare a imaginii tarii în strainatate, dar si pentru realizarea de productii multimedia în regim propriu, în vederea mediatizarii activitatii Executivului, transmite Mediafax. Fondurile alocate Agentiei vor fi utilizate pentru comandarea si efectuarea unor sondaje de opinie, studii de interes public, analize si rapoarte pentru optimizarea politicilor guvernamentale, pentru achizitionarea/realizarea, editarea si difuzarea unor materiale de promovare si informare interna despre Uniunea Europeana, politicile guvernamentale în diverse domenii, politici comunitare, diplomatie publica, afaceri europene, pentru organizarea si participarea la diferite programe, activitati interne si internationale, precum si la actiuni având ca scop difuzarea informatiilor despre România în lume sau optimizarea politicilor publice, a decis Guvernul printr-o hotarâre aprobata miercuri. Alte proiecte si actiuni finantate din aceasta suma si mentionate de Guvern într-un comunicat sunt achizitionarea unor servicii de presa interna si externa (abonamente la informatii electronice, presa scrisa, alte publicatii) si realizarea de productii multimedia în regim propriu, în vederea mediatizarii activitatii Executivului (clipuri publicitare, filme documentare, casete audio si video, compact-discuri, diapozitive, site-uri). O suma de 300.000 lei va fi utilizata pentru finantarea actiunilor cu caracter stiintific si social-cultural. Hotarârea Guvernului stabileste modul de repartizare si utilizare a unor sume prevazute în Legea bugetului de stat pe 2008.

MAE trimite la Parchet cinci cazuri de coruptie

Dupa trei ore de discutii, Colegiul director al Ministerului de Externe, reunit, ieri, pentru a discuta despre cazurile de coruptie din diplomatia romåneasca, a anuntat ca a înaintat Parchetului cinci cazuri de abateri de la „standardele profesionale”, majoritatea privind prestarea de servicii consulare. Ministrul de externe, Adrian Cioroianu, a anuntat acest demers la inceputul saptamånii si a subliniat ca nu îl intereseaza sa dea verdicte – ele cad în sarcina Justitiei.

Ministerul de Externe a înaintat Parchetului cinci cazuri de abateri de la „standardele profesionale”, majoritatea privind prestarea de servicii consulare, a declarat, ieri, purtatorul de cuvânt al MAE, Ilie Banica. „Consiliul director al MAE a luat în discutie abaterile ce pot crea vulnerabilitate la nivelul corpului diplomatic si consular”, a declarat Ilie Banica, care a precizat ca în ultima vreme s-au primit 25 de sesizari. în afara de cele cinci cazuri transferate Parchetului, Banica a mai spus ca mai sunt trei cazuri din domeniul administrativ, situatie care s-a soldat cu suspendarea contractelor de munca pe durata procedurilor penale. Banica nu a indicat exact cât a durat ancheta interna a ministerului pâna la înaintarea în justitie a cazurilor respective si nici data exacta la care ele au ajuns la Parchet. Purtatorul de cuvânt al Ministerului de Externe a subliniat ca discutia din Colegiul director de ieri nu s-a referit la persoane anume. „Discutiile nu au facut referiri nominale la niciun angajat, ci au semnalat tipul de problema existenta si modalitatea de remediere corespunzatoare”, a spus Banica.

Management defectuos, vinovat

Concluzia conducerii diplomatiei române au fost ca deficientele au fost favorizate de managementul defectuos în prestarea serviciilor consulare, neimplementarea corespunzatoare a mecanismelor de control intern si de pregatirea profesionala neadecvata a personalului trimis în misiune în strainatate. „Pe baza acestor cazuri, Colegiul a luat în discutie modalitatile si masurile de remediere cât mai rapida a situatiilor semnalate, precum crearea unui nou corp consular profesionist si modernizarea si actualizarea legislatiei si a normelor interne”, a mai spus Ilie Banica. Consiliul director al MAE a subliniat ca doreste o clarificare cât mai rapida a cazurilor, dar subliniaza ca ele sunt izolate si ca „sistemul imunitar al MAE functioneaza”. Colegiul Director este format din conducerea politica a ministerului, adica ministru si secretar de stat, directorii generali si, în functie de subiectele de pe agenda, de directorii de directii. Colegiul se întruneste, în principiu, saptamânal daca acest lucru este posibil.

Smecherii la consulate

De-a lungul timpului, cele mai multe probleme au fost semnalate in cazul serviciilor consulare. Presa a atras atentia asupra situatiei de la Chisinau, unde, pentru a scapa de statul la coada, unii dintre solicitantii de viza aleg sa plateasca o spaga de 250 de dolari unor intermediari care apeleaza la Consulatul românesc de la Odesa. Tot la Chisinau, singura sansa de a obtine viza începe prin identificarea persoanei care se ocupa de lista. Plata este direct proportionala cu disperarea solicitantilor: suma platita unui astfel de intermediar ajunge la 40 de euro si depinde de cât de curând vrea cineva sa intre pe usile Consulatului. Semnale de alarma au fost trase nu numai de la Chisinau, ci si in alte capitale, unde consulii cer mita pentru formalitatile de redobandire a cetateniei, pentru formalitatile de pasaport, pentru orice act consular.

Sondaj comandat de Guvern: Poporul vrea sa-si aleaga si premierul

Mai mult de jumatate dintre români ar dori ca primul-ministru sa fie ales direct de catre cetateni, si nu desemnat de presedinte, iar parlamentarii sa fie selectati prin vot uninominal, numarul actual de parlamentari fiind considerat în acelasi timp prea mare de catre majoritatea electorilor.

întrebati cum ar trebui sa se desfasoare alegerile în cadrul institutiilor publice centrale, 88% dintre români considera ca votul direct acordat de catre cetateni este cea mai potrivita metoda electiva în privinta presedintelui, iar 60% l-ar dori ales pe primul-ministru direct de catre cetateni. Un numar reprezentând 18% dintre respondenti considera ca ar fi mai bine ca premierul sa fie numit tot de catre presedinte, iar 14% opineaza spre alegere în urma unui vot în Parlament.

Electorii vor vot uninominal
Parlamentarii ar trebui sa fie alesi prin vot uninominal, în opinia a 62% dintre români, în timp ce 27% considera ca ar trebui alesi ca pâna în prezent, pe liste de partid. în privinta Presedintiei, principalele atributii precizate de catre populatie sunt conducerea tarii (15%) si reprezentarea externa a statului (11%). Guvernul, în opinia respondentilor, ar trebui în primul rând sa conduca tara (12%) si sa formuleze sau sa propuna legi (9%). Parlamentul are ca principala atributie activitatea legislativa, adoptarea de legi, atributie mentionata de 36% dintre cei intervievati. în privinta structurii Parlamentului, uni sau bicameral, parerile se distribuie de o maniera relativ echilibrata, 35% opinând spre un Parlament unicameral, în timp ce 32% ar considera un parlament bicameral ca fiind mai potrivit. Numai 7% considera, metaforic vorbind, ca e mai bine ca Parlamentul „sa nu aiba nici o camera”.

Motivatia optiunii spre una sau alta din variante tine în special de cheltuielile prea mari si numarul mare de parlamentari, pentru cei care opteaza spre un Parlament unicameral sau spre o mai mare diversitate de idei, în cazul celor care opteaza spre un Parlament bicameral. Concluziile rezulta dintr-un studiu privind mecanismele de generare si formele de manifestare a culturii civice în România, realizat de Institutul Metro Media Transilvania pentru Agentia de Strategii Guvernamentale (n.r.- structura ce apartine Executivului), în perioada 2-20 decembrie 2007.

Salvgardarea nu vine in iunie

Purtatorul de cuvânt al comisarului european pentru Justitie, Franco Frattini, a explicat ca sfârsitul lui iunie nu reprezinta data-limita pentru recomandarea unei posibile clauze de salvgardare în domeniul justitiei pentru România si Bulgaria, relateaza euexpands. Potrivit lui Friso Roscam Abbing, clauza de salvgardare poate fi aplicata oricând în urmatorii trei ani. Franco Frattini a declarat, într-un interviu publicat în Vocea Europei si cotidianul Le Figaro, ca va recomanda activarea clauzei de salvgardare daca România si Bulgaria nu îsi vor intensifica lupta împotriva coruptiei. Frattini a explicat ulterior ca aceasta clauza va fi activata daca cele doua tari nu vor înregistra progrese în lupta împotriva coruptiei si nu îsi vor consolida sistemul judiciar.

Ultimii membri ai grupului Ilascu ajung acasa dupa 15 ani de inchisoare

Dupa 15 ani de detentie ilegala in inchisoarea regimului separatist de la Tiraspol, Andrei Ivantoc, unul dintre ultimii doi detinuti politici ai grupului Ilascu, este eliberat azi, la ora 09.00, la punctul de frontiera Tighina, a anuntat Ion Stavila, ministrul adjunct al reintegrarii, citat de BASA-press. Potrivit lui Stavila, Ivantoc va fi escortat de serviciile speciale transnistrene pâna la oficiul vamal de la intrarea în Tighina si predat autoritatilor moldovene, care intentioneaza sa-i asigure lui Ivantoc un examen medical complet. Celalalt detinut politic, Tudor Petrov Popa, va fi pus în libertate luni, la ora 16.00. Senatorul PRM Ilie Ilascu a declarat, pentru presa de la Chisinau, ca Popa ar putea fi escortat pe traseul Hlinaia – Cosnita, iar predarea ar putea avea loc pe podul de peste Nistru. Cei doi sunt ultimii detinuti din „grupul Ilascu”, condamnat la închisoare de o instanta de la Tiraspol, în urma cu 15 ani. Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Lesco si Petru Godiac au fost arestati, în 1992, de regimul de la Tiraspol, fiind acuzati de „acte de terorism” în razboiul de pe Nistru.

Godiac a ispasit doi ani de închisoare, iar Ilie Ilascu a fost eliberat în mai 2001, sub presiunea comunitatii internationale. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, la 8 iulie 2004, ca guvernele Republicii Moldova si Federatiei Ruse se fac vinovate de condamnarea si tinerea în detentie a detinutilor politici si a dispus eliberarea imediata si neconditionata a celor care mai erau în închisoare, decizia fiind ignorata de autoritatile din republica separatista.

Drept la replica

Felix Tataru, directorul GMP, a negat, ieri, ca este implicat in campania electorala a lui Veaceslav Iordan, candidatul Partidului Comunist din Republica Moldova la functia de primar al Chisinaului. „Mentionez ca nici eu si nici una dintre firmele din grupul GMP nu a lucrat si nu lucreaza pentru campania electorala a domnului Iordan. Am fost contactat pentru a lucra pentru campania electorala, dar am refuzat”, se arata in comunicatul trimis redactiei noastre. Afirmatiile se refera la articolul „Politicienii romani au interese in alegerile locale din Republica Moldova”, publicat, ieri, de „Gardianul”. In articol se afirma: „Campania acestuia (Iordan, n.r.) este facuta de Felix Tataru, devenit celebru dupa campaniile facute pentru Traian Basescu”.

Berceanu, „promovat” de la deltaplane la avioane

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, s-a consultat ieri cu presa pentru a gasi solutii in vederea deslusirii motivelor pentru care dosarul sau a fost trecut la „siguranta nationala”.

Berceanu nu s-a gandit insa macar sa ceara CNSAS sa-si vizioneze dosarul, cu atat mai mult sa depuna diligente oficiale pentru a afla data la care s-a hotarat secretizarea acestuia, desi afirma ca aceasta este curiozitatea lui cea mai mare. „Stiu deja ce e in dosar…(?!)”, a mai spus ministrul transporturilor.

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, se consulta cu presa pentru a gasi solutii de a afla exact motivele pentru care dosarul sau a fost trecut la „siguranta nationala”. Berceanu nu s-a gandit insa macar sa ceara CNSAS sa-si vizioneze dosarul, cu atat mai mult sa depuna diligente oficiale pentru a afla data la care s-a hotarat secretizarea acestuia, desi afirma ca aceasta este curiozitatea lui cea mai mare. Altfel, a dat declaratii de a consumat „doua paste de pix” despre deltaplanul pe care voia sa-l construiasca in 1989.

Radu Berceanu nu s-a ostenit sa se prezinte la CNSAS pentru a-si vedea dosarul. El spune ca n-a fost curios. „Stiu ce contine…(?!) Adica, nu am cum sa-l stiu pe tot, probabil ca sunt si notele care s-au dat despre mine in acei ani, nu numai declaratiile pe care a trebuit sa le dau eu, atunci cand am fost luat de la intreprindere, in plina zi si anchetat cinci zile”, a spus actualul ministru al transporturilor. Singurele curiozitati ale democratului – pentru a doua oara ministru, in ultimii 17 ani – sunt legate de momentul si motivele pentru care SRI a purces la secretizarea dosarului sau.

„Preocuparea mea majora este felul in care s-a ajuns la situatia asta”, a spus ieri intr-o intalnire cu ziaristii pe care a organizat-o la minister. „Sunt dosare amestecate, bagate toate la „siguranta nationala”, al meu de exemplu, fara motiv”, afirma Berceanu. Si asta, chiar daca n-a vazut dosarul! „Am informatii ca acest dosar a fost pus la siguranta nationala in 1998, atunci cand eram ministru, nu in opozitie. Nu stiu daca aceste informatii sunt corecte, am primit informatii si ca s-ar fi hotarat secretizarea dosarului la inceputul anilor ’90”. Radu Berceanu crede ca, daca scoaterea dosarului sau de la Securitate a fost scos din circuitul firesc in 1998, atunci cel care a decis acest lucru este seful SRI de atunci, Costin Georgescu sau singurul care ii putea da ordine acestuia: Emil Constantinescu, pe vremea cand era presedintele tarii.

Ministrul timid

Radu Berceanu intreba ieri ziaristii cum ar putea primi informatii exacte privitoare la data si motivul pentru care a fost secretizat dosarul sau, fara sa se gandeasca vreo clipa ca fostul sau coleg de partid, actualmente sef al statului, Traian Basescu, poate afla foarte usor ceea ce vrea ministrul Berceanu sa afle. Acesta, insa, s-a aratat destul de timid la ideea de a-l ruga pe fostul sau sef de partid sa-i faca favoarea de a-l informa. Abia dupa ce ziaristii au insistat pe vizionarea dosarului s-a gandit si ministrul transporturilor ca ar putea cere, totusi, de la CNSAS, sa faca copii ale dosarului sau. Probabil saptamana viitoare, aceasta s-a terminat deja. Pana atunci, insa, Berceanu este liber sa faca supozitii si asta si face – cei care au decis secretizarea unor dosare ar fi facut-o cu scopul de a avea material pentru santajarea persoanelor, in momentul in care acestea s-ar afla pe functii importante in statul roman. El neaga insa categoric faptul ca ar fi incercat cineva, vreodata, sa faca vreun fel de presiune asupra lui pe tema dosarului lui de la Securitate.

„Atentat” la siguranta nationala
Radu Berceanu a fost urmarit, arestat si perchezitionat in urma unei discutii (cu tatal sau, fost pilot în timpul razboiului), privitoare la ideea de a construi un deltaplan. Radu Berceanu sustine ca Securitatea a vrut sa stie de la el doua lucruri: daca dorea sa fuga din tara cu deltaplanul pe care îl construia singur la parintii sai în Râmnicu Vâlcea si daca a sustras unele documente considerate secrete de fosta Securitate.

CNSAS vrea sa stopeze scurgerile de informatii din cadrul institutiei

Dezvaluirile din presa si asaltul speculatiilor legate de politicienii care au colaborat sau nu cu Securitatea au ajuns sa dea batai de cap membrilor CNSAS. Ieri, reprezentantul UDMR in Colegiu, Ladislau Csendes, a cerut oficial CNSAS sa demareze o ancheta pentru a stopa scurgerile de informatii si sanctionatrea celor vinovati. In caz contrar, exista riscul unui blocaj al activitatii CNSAS.

Ladislau Csendes crede ca situatia de la CNSAS trebuie urgent lamurita, pentru a nu afecta verificarile dosarelor aflate pe masa Consiliului. El a precizat ca a cerut de mai multe ori sa fie luate masuri de prevenire a scurgerilor de informatii de la CNSAS, dar a fost pus la punct de anumiti colegi. Si purtatorul de cuvant al Colegiului, Cazimir Ionescu, a precizat ca situatia a devenit deosebit de grava si ca trebuie demarata o ancheta, lista celor 29 avand caracter de document secret cu regim special.

CNSAS nu confirma, dar verifica

De altfel, Cazimir Ionescu nu a confirmat lista dar a precizat ca legea interzice eventuale dezvaluiri ale dosarelor aflate pe rol. El a spus ca cele 29 de dosare vor fi verificate de CNSAS în regim de urgenta, pentru ca in urmatoarele doua saptamani sa fie anuntate si deciziile privind eventuala colaborare a unor politicieni cu Securitatea.

PD anunta excluderi din partid

Democratii au de gand sa-si sanctioneze drastic demnitarii care vor fi dovediti ca au colaborat cu securitatea. Presedintele PD Emil Boc a anuntat ca democratii care au facut politie politica isi vor pierde functiile publice detinute si vor fi exclusi din partid. Boc a aratat ca orice masuri sanctionatorii vor fi aplicate dupa verdictul CNSAS si dupa pronuntarea organelor de judecata.

PNL se abtine, deocamdata…

Liberalii nu vor sa comenteze informatiile referitoare la membrii PNL care au colaborat cu Securitatea. Secretarul general al partidului,Dan Motreanu spune ca PNL asteapta verdictul CNSAS privind lista celor 156 de liberali pentru care s-au cerut reverificari. „Nu vom aplica unitati de masura diferite pentru unii sau pentru altii”, a precizat Motreanu.
Liberalii se arata destul de ingaduitori cu colega lor, Mona Musca. Ea a recunoscut ca a colaborat cu securitatea sub numele de cod Dana, semnand un angajament in martie 77. Dan Motreanu a declarat: „Sper ca Mona Musca sa ramana cu imaginea a ceea ce a facut in ultimii 16 ani, si nu pentru ce a facut inainte de 1989”.

29 de parlamentari cu dosare la Secu

Pe lista celor 29 de dosare ale politicienilor trimise de SRI la CNSAS, figureaza 10 dosare de retea si 19 de urmarire informativa. Dosarele de urmarit sunt ale celor filati de fosta Securitate, iar cele de retea sunt ale colaboratorilor, respectiv ale celor care semnau angajamente si note informative.
Dosare de retea au Mona Musca (deputat PNL), Gyorgy Frunda (senator UDMR), Cristian Radulescu (deputat PD), Sogor Csaba (senator UDMR), Liviu Câmpeanu (deputat PNL), Radu Terinte (senator PC), Gheorghe Dragomir (deputat PNL), Ion Mocioalca (deputat PSD), Dan Constantin Mocanescu (deputat independent, demisionat din PRM), Gheorghe Firczak (deputat minoritatea ruteana.
Dosar de urmarire au: Verestoy Attila (senator UDMR), Adrian Nastase (deputat PSD), Marko Bela (senator UDMR), Puiu Hasotti (senator PNL), Gyorgy Frunda (senator UDMR), Radu Berceanu (senator PD), Mihail Popescu (senator PSD), Dragos Ujeniuc (deputat PNL), Sotiris Fotopolos (deputat, minoritatea elena), Mircea Cosea (deputat PNL), Marian-Jean Marinescu (deputat PD), Aurel Vainer (deputat, minoritatea evreiasca), Oana Manolescu (deputat, minoritatea albaneza), Kelemen Hunor (deputat UDMR), Vladimir Mircea Fârsirotu (deputat PRM), Mihaita Calimente (deputat PNL), Kelemen Attila (deputat UDMR), Toro Tibor (deputat UDMR), Becsek-Garda Kálmán (deputat UDMR). La acestea s-ar mai adauga un alt dosar de retea al senatorului PSD Rodica Stanoiu.

Se lasa cu procese penale

La preluarea mandatului, parlamentarii au dat declaratii pe propria raspundere ca nu au colaborat cu Securitatea. In cazul in care verdictul CNSAS demonstreaza contrariul, alesii risca sa fie trasi la raspundere penala pentru fals in declaratii.

Frunda: Votul electoratului, singura sanctiune

Gyorgy Frunda, senatorul UDMR care figureaza si cu dosar de urmarire si de retea, spune ca singura sanctiune pentru alesii care au mintit este votul electoratului, nu vreo raspundere penala. El crede ca in spatele „isteriei” cu Securitatea stau servicii care calculeaza atacul si ca se urmareste eliminarea liderilor UDMR din politica. Frunda dezminte ca ar fi avut vreo colaborarea cu fosta Securitate, ci spune ca e doar o victima a acesteia, fiind chemat de vreo trei ori la Securitate.
„Am scris o declaratie ca refuz colaborarea si, la presiune, o alta in care declar ca nu voi face publica aceasta incercare de racolare. Inainte de ’90, m-am deplasat in Sua si Europa de Vest si am scris declaratii ca nimeni nu s-a interesat de Romania”, a sustinut liderul UDMR.

Dezmintiri pe banda rulanta

Reprezentantul minoritatii rutene, Gheorghe Firtzak, spune ca nici o secunda nu a facut politie politica. Senatorul UDMR, Sogor Csaba declara ca a fost anchetat de trei ori de Securitate si de trei ori a dat declaratii ca împreuna cu pastorul Laszlo Tokes nu a facut nimic împotriva sigurantei nationale. Senatorul PC Radu Terinte sustine ca informatiile referitoare la trecutul sau nu sunt reale, dar ca în 1986 a fost chestionat de un ofiter de securitate, cu privire la mai multi studenti arabi. Deputatul PNL Liviu Câmpanu a venit ieri la CNSAS pentru a-si vedea dosarul si a precizat ca a refuzat cele doua tentative in 89, de a fi racolat. Liberalul Gheorghe Dragomir spune ca nu a avut nici o legatura cu Securitatea, in afara faptului ca si-a facut stagiul militar la o unitate a acesteia. Deputatul Aurel Vainer (minoritatea evreiasca) considera ca era normal sa fie urmarit pentru ca avea rude in strainatate. Deputatul PSD Ion Mocioalca spune ca prezenta sa pe lista CNSAS este o eroare, un accident. Marian-Jean Marinescu, deputat PD, nu stie daca se duce la CNSAS pentru a-si vedea dosarul de urmarit. Liberalul Mircea Cosea stia inca din 90 ca are dosar de urmarire si vrea sa-l publice daca nu-i afecteaza viata personala.